PREZENT

Ma simt foarte ciudat... ca sa nu zic aiurea.
Realitatea mea se modifica in fiecare zi cu fiecare loc in care ajung.
Realitatea mea de la Tulcea e altfel. Mai plina de amintiri pe care am invata in timp sa le alung.
Parca lucrurile care mi se intampla in Bucuresti, sau in Sibiu mai nou, sunt din alta lume. Nimic n-are legatura cu nimic. Filme diferite, oameni diferiti, sentimente diferite.
Eu vreau doar sa traiesc. Vreau sa nu-mi pese, vreau sa fiu pe principiu traieste-ti clipa. Vreau atat de multe... vreau ca oamenii din jur sa nu se mai impiedice de "poate". Nu mai conteaza nimic, as vrea sa conteze doar prezentul.
Vreau sentimentul de acasa. Nu mai e nicaieri acasa. Poate are dreptate Dini, poate la Sibiu e acasa. Acolo sunt ACEI oameni. In seara asta am mai pus o caramida in ideea de a ma muta acolo, tot datorita lui Dini. Cred ca el ma sustine cel mai mult in asta. Si cei care ma mai imping.
Bucuresti nu e acasa.
Tulcea nu mai e acasa.
Nu stiu daca Sibiu e sau nu acasa. Macar aici nu sunt sigura. E un pas inainte.
Am facut azi un pact cu Possa: nu mai exista viitor, nu exista sperante, nu ne gandim la ce va fi! Macar pentru putin timp... trebuie sa fie doar PREZENTUL.
Cam inconstient, nu? Dar misto!