people always leave

Ieri am avut o stare putin cam ciudata. Probabil si din cauza faptului ca e foarte cald si n-am avut curaj sa ies din casa, am stat cu jaluzele trase, in intuneric uitandu-msa incontinuu la filme.
Pe tot parcursul zilei mi-am notat pe o agenda tot felul de idei care imi treceau prin filtru gandirii - determinate si de film, evident- (nu stiu daca exista unul, dar in fine). Mi-au trecut multe ganduri, dar putine le pot percepe ca idei. Uitandu-ma astazi pe agenda am vazut sus de tot, ca un fel de titlu ca mi-am notat:

"u have right. people always leave."

Am scris mare si am ingrosat. Asa e. Nu stiu de ce am notat in engleza, poate ca nu doare asa tare cand o auzi intr-o alta limba. Si nici n-am curajul s-o scriu (cu atat mai putin s-o spun cu voce tare) dar asa a fost tot timpul. Si ma gandesc acum macar la 2 persoane. Doua situatii diferite. Prima nu a vrut asta, asa a fost sa fie. A doua, a fost o decizie. People always leave. Asa, fara cuvinte, fara cai de intoarcere. Poate de multe ori nici nu vor asta, dar sunt nevoiti. Era totul, acum nu mai e nimic.
M-am gandit oare pentru cati oameni am fost eu cea care... poate nici nu mi-am dat seama, poate am vrut sau nu. Acum cand folosesc cuvantul "leave" il folosesc in toate sensurile lui. Fizic si psihic, moral sau emotional, uman sau din alta lume.
Ce e interesant e ca la un moment dat pe aceeasi foaie am notat, ceva mai jos, in paranteza si cu litere mici de asta data "(sometimes they come back)".