Nervi si oameni prosti

Eu, martea, la munca, sunt irascibila. Am foarte mult de munca, tre sa fiu foarte atenta la tot ce fac si e de preferat sa nu ma streseze nimeni. Dar se mai trezeste cate unu' (vezi Adi Popa, colegul nostru drag, scump si nesuferit) sa vina sa ne vorbeasca de moartea caprioarei. Ii zici omului sa taca, nu intelege. Ii explici unde e usa de la birou. Nu intelege. Il dai afara si se supara. Ma lasi??? De cate ori am fost eu oare in biroul lui sa-i povestesc de filme? Va zic eu... NICIODATA!!!
Imi zic colegii sa nu ma enervez pentru prosti. Dar daca prostia doare, si ei nu urla cand merg pe strada... macar urlu eu la ei!
Ma calmez, studiez problema (ca in reclama, bineinteles) si imi continui treaba. In speranta sa plec la o ora cat de cat normala acasa, nu la 2 noaptea! Cand, colegul meu drag, scump si nesuferit doarme atunci ca doar nu l-a stresat nimeni si a putut sa-si termine treaba! Acum imi vine sa injur. Dar nu o fac pe blog, din respect pentru cei care mai arunca cate un ochi.