si erau taberele... asteptam tot anul momentul asta, momentul Sulina. Pe langa Sulina, care era cel mai important, mai sunt cateva care trebuie sa le amintesc si care mi-au ramas in minte: Muncel (care mi-a adus prima plecare din tara apoi, mi i-a adus pe Alex si pe Dan, mi-a adus ideea de competitie si mi-a adus prin Alex orientarea spre facultate, spre ce sunt acum), Valea Blaznei (Prima urcare adevarata pe munte spre varful Ineu), taberele de la Constanta, Reghin (si Ana). Undeva mai aproape in timp, tabara de la Sibiu (cand m-am indragostit prima data de acest oras si nu mi-a trecut nici acum).
Taberele acestea erau f importante mai ales pentru oamenii care ii intalneam si reintalneam. Si pot sa imi amitesc acum repede de Alina, Cristi si Caty Manole de la Constanta, de Andreea, Anda, Bogdan si Razvan de la Buzau (ce cei de la buzau ne-am inteles mereu bine), de Dany si Raaul de la Cluj, de Anca de la Falticeni, de Vlad din Maramures (care ne-a facut tabara de la Sibiu mult mai frumoasa), de fetele din Teleorman (anca, alina si gaby), din nou de Constanta si Cristi Gurgu cu Traian, de Iuli de la Pascani, de Tibi de la Bistrita (si acum mai mult timp de Pele). De profa de la Oradea care este cea mai tare profa care am cunoscut-o - si pe care am revazut-o la Sangeorz Bai dupa multi ani, de profa de la Sighisoara, profu de la Cluj, profa de la Pascani, profu de la Suceava si multi, multi alti oameni care sunt sigura ca nu mi-i reamintesc acum dar care au insemnat foarte mult.
Lucrurile care le faceam, ce discutam acolo si prieteniile care se formau au durat mai mult decat m-as fi gandit vreodata. A fost o perioada foarte frumoasa, pe care putini au cunoscut-o dar cei care au trecut prin asta nu au uitat niciodata.
Pentru taberele de la Sulina o sa fac un post separat, la fel si pentru Muncel 2003, cu Dan, Alex si Monica.
skip to main |
skip to sidebar
Intr-o viata fara sens, circulam pe contrasens
10 mar. 2008
Despre mine
Uneori sunt rea, capricioasa si alintata. Sunt repezita si uracioasa daca imi propun asta. Imi place sa ascund faptul ca de fapt sunt o visatoare, imi place sa par adult puternic cand de fapt am ramas pe undeva pe la 15 ani, as vrea sa scriu, sa visez, sa zbor uneori, imi place sa ma iubeasca lumea si sa am persoane de care sa-mi fie drag... imi plac narcisele albe, primavara, capsunele, mirosul de pepene galben, tot ce e verde si Sandy Bell. Imi place sa rad dar si sa fiu trista in lumea mea...
Ce citesc, ce indragesc
Persoane interesate
Blog Archive
-
►
2014
(15)
- ► septembrie (1)
-
►
2011
(34)
- ► septembrie (1)
-
►
2010
(99)
- ► septembrie (4)
-
►
2009
(300)
- ► septembrie (29)
-
▼
2008
(239)
- ► septembrie (27)
-
▼
martie
(33)
- back to real life
- Moni a murit. Traiasca Moni
- De la altii
- Usa ce-o incui
- din dragoste pura suferim cel mai putin???
- Poate ca doare..
- Happy people, it's a happy day!
- miserupism
- timpuri pierdute
- Sa nu te crezi Don Juan
- Post pentru Anonim
- zambet tamp
- pentru tine
- Prietene...
- Trenuri anulate
- trei clisee
- primavara
- Regulile de baza ale marketingului
- liant
- nebun de alb...
- urasc lenesii care au timp sa citeasca
- Good things come to those who wait
- 2006
- Nervi si oameni prosti
- amintiri (II)
- amintiri (I)
- a trecut
- Mi-e dor de mare...
- Un pas inainte
- Mai stii
- Karma
- Venim de departe si mergem departe
- Monitorizare - oameni nebuni, prieteni buni
1 comentarii:
da, ai dreptate. Intr-un fel am trait viata liceului vostru, mult mai mult decat pe al meu. :D
Trimiteți un comentariu