lose your soul to save the world than strive for more, and ask yourself it's worth it?

O fi de la vreme... toate senzatiile astea...
Ma uit, rasfoiesc albume, citesc agende...
Ma uit in urma.
Si nu recunosc nimic, parca mi-e dor si parca nu am jucat eu in nici o piesa scrisa acolo.
Parca e altcineva in locul meu, n-am trait eu toate lucrurile acelea, doar mi s-a povestit. Nu sunt nici macar cea care eram acum doua luni, si ea mi se pare o straina.
Imi citesc sms-urile primite acum cateva luni de la Mitz si imi dau seama cat de visatoare si nebune ne-am permis sa fim si cum am dus lucrurile la extrem. Cuvinte mari, deceptii asemenea, planuri... am indraznit si nu am gresit.
Doar ca ma simt de parca un strain a facut toate acele lucruri.
Parca nu sunt eu aia si nu pentru ca m-as fi schimbat ci pentru ca am trait o nebunie in care mi-am permis sa fiu altfel... sunt tot eu probabil, doar ca acum nu o mai recunosc pe fata aceea.

Ma tot intreb si tot nu inteleg cum putem noi, oamenii, sa fim asa. Nu cred in schimbari ale oamenilor, desi adesea am gresit incercand sa-i schimb. Nu cred nici macar in propriile schimbari.
Ma uit in trecut si vad doar straini. Ciudat. Ma contrazic.
Iarta-ma, dar esti un strain acum pentru mine. N-am sa mai pot privi in ochii tai nici macar cum o faceam acum 2 luni, ce sa mai zic de acum un an...
Nu intelegi nimic, nu? Nici eu. Nu m-am inteles niciodata.
Ma intreb daca te-am iubit vreodata cu adevarat sau doar ai trecut prin viata mea pentru a-mi demonstra ca visez prea mult si ca nu ar trebui sa cred in anumite lucruri. Sau ca sa apreciez ceea ce oricum am langa mine si dau cu piciorul. Sau poate nici macar nu ai trecut prin viata mea, poate doar mi s-a parut, poate doar mi-am inchipuit.
Am sa uit intr-o zi tot. Tot ce s-a intamplat in ultimele luni si-mi voi aduce aminte doar de cele frumoase ca sa pot zambi peste mult timp cand imi voi aduce aminte de tine in viata mea. Deocamdata, esti doar un strain. Si ma intreb inca o data daca m-ai cunoscut vreodata pe mine sau pe acea persoana la care privesc in trecut si pe care uneori n-o recunosc.