stare de iarna

Imi place la nebunie vremea asta. Un coleg la munca zicea ca miroase a toamna. Eh... mie mi-a mirosit a iarna astazi si aseara. Si chestia asta mi-a dat un sentiment de bine foarte misto...
Am iesit azi la magazin imbracata in pantaloni de pijama (asta imi aduce aminte de alt sentiment misto cand ieseam la Billa in pijamale) si cu un hanorac mare si gros si larg pe care abia asteptam sa il port. Dar trebuia sa se faca frig pentru asta. Am zambit incontinuu mirosind iarna, stiu ca mai e pana o sa vina de-adevaratelea, dar imi place tare. Acu pot sa trag patura peste mine sa simt senzatia aia placuta.
Mai astept muntele si zapada ca sa fie totul perfect, dar mai e putin pana acolo.

Stiu ca se va intoarce caldura, din pacate. Vine anotimpul frumos totusi. Incepe scoala. E ciudat, nu mai astept sa-mi revad colegii de facultate, cum era inainte... Recunosc, nu-mi iubesc colegii de master. Astept s-o revad pe Carmen si pe Anne... si atat. Era mai frumos in facultate, abia asteptam prima saptamana la jeg.
Imi revin totusi in minte senzatiile toamnei, a sentimentelor placute si al linistii.
As vrea sa pot impacheta starea asta de bine si sa o pot folosi de fiecare data cand am cate un sentiment neplacut. Sa ma pot uita pe geam la prima ninsoare si sa il ascult pe Alifantis care imi zice: "te uita cum ninge-n decembre..."
Melodia asta imi aduce aminte mereu de Dan, el o asculta des si ma indemna si pe mine sa fac la fel. Si apropo de asta, toamna asta stiu ca-l va aduce si pe Dan in Bucuresti si o intalnire cu Alex, Iela si Monica... un moment care il asteptam cam de 7 ani asa...