Sibiu

Toata lumea care ma cunoste cat de cat stie ce inseamna pentru mine Sulina. In ultimul timp incepe Sibiul sa castige din ce in ce mai mult loc in inima mea. Pentru ca acolo e altfel. Pentru ca merg pe strazi simtindu-ma mai fericita ca oricand pentru ca respir acel aer, pentru ca privesc in jur si ma simt privita de sute de ochi de pe cladiri, pentru ca arhitectura te face sa te simti ca acasa, pentru ca simt cultura si lucrurile frumoase mult mai apreciate decat in restul tarii si pentru ca oamenii sunt minunati. Pentru ca au suflet, pentru ca stiu sa traiasca momentele frumoase si lucrurile marunte ale vietii si pentru ca intri repede in jocul lor si devii la fel acolo.
Imi place in muzeul satului de acolo pentru ca e atat de liniste si pace incat ma simt ca in copilarie. Se aud pasarile si linistea. Am avut chiar un soc cand m-am oprit si mi-am dat seama ca se aude apa curgand (si e un rau foarte mic).
Am fost si la Cisnadioara... in amintirea primei intalniri cu Sibiu si cu lumea Ardealului.
Iar sambata noaptea, pe la 1, eu si carmen bateam ingustele strazi ale capitalei europene. N-o sa ma intreb niciodata de ce a fost facuta aceasta alegere pentru ca e evident.
A fost o noapte superba, desi era cam frig. Am intrat pe stradute inguste si frumoase, printre ziduri cu istorie. Ne-am oprit pe o banca langa o casa si am ascultat live '74-'75...
Acum de oameni. Nu as putea niciodata sa multumesc suficient ca am ajuns sa ii cunosc. Adi este special si stiam asta de mult. Rares... pentru el nici nu am cuvinte sau multumiri ca ar fi prea multe. Un om frumos din toate punctele de vedere. Doar pentru mama lui si fasolea cu ciolan. :D
Sapte Seri a adus multe lucruri bune in viata mea. Acestea sunt din cele mai bune.
Duminica dimineata, cand a trebuit sa plecam, mi-au dat lacrimile. Bine ca nu ne-a condus nimeni si ca era gol hostelul ca m-ar fi bufnit si plansul. Ceva din mine a ramas acolo. Ma voi intoarce sa regasesc.