iar scriu Iubire? Iarta... citeste... Disperare!

"Am scris iubire? Iarta… citeste: adorare…
Sus pan' la tine, unde ravneste al meu dor,
Cuvantul e omida cand eu il vreau condor,
Sa spintec vremi, spatii cu geniul in gheare…
Sta necurmat in poarta-ti, cu ochiul la ospete,
Si-ti cere mila Timpul, hainul cersetor;
In scarnava lui mana, tot mai nepasator
Tu zilnic zvarli farame din marea-ti frumusete…
Nu-s rege, nu am aur sa-mprastii, nici onoruri;
Atat: eternitatea mi-e singura unealta
Sa nemuresc in spirit icoana ta inalta,
Sub ea sa-nghete vecii cu cardul lor de zboruri,
Sa-nmarmureasca lumea de o iubire, care…
… Iar scriu iubire! Iarta… citeste: disperare!”

Vasile Voiculescu – Sonetul CCXX ("Ultimele sonetele inchipuite ale lui Shakespeare in traducere imaginara")