AMR...

Uneori ma intreb de unde am puterea asta de a cadea si a ma ridica cu zambetul pe buze.
Ati dat in mine din toate partile. Ma intreb mereu daca se mai poate si se mai poate... de fiecare data...
In ultimul timp m-am tot dus in jos. Singura mea bucurie care ma tine mereu sunt prietenii. Oamenii minunati pe care viata mi i-a scos in fata. Din pacate pe ei ii alung si pe ei ma razbun de fiecare data, nu stiu de ce.
Ma iertati, va iubesc, voi stiti asta.
Va alung si va trimit in neant, de multe ori nu vreau sa va mai vad, nu vreau sa mai ascult, nu vreau sa mai stiu. Si totusi nu stiu ce m-as face fara voi.
Intr-o zi stiu ca viata mea va lua alta intorsatura. Ca lucrurile vor urca din nou. Tot caut o modalitate sa aduc momentul ala mai aproape.
Maine plec la Barcelona... si nu imi pot stapani zambetul. Asa ca daca vreti sa dati in mine... azi e momentul! Nu va bag in seama! Puteti zice ce vreti, sa faceti ce va taie capul!
Eu plec maine la Barcelona si am sa vad un oras superb!