cum era sa ajung eu la stirile de la ora 5

Pe principiul "la omu' sarac nici boii nu trag", ma pun eu azi sa mananc. Cum oferta nu era prea variata in frigider (de, criza...) ma pun sa-mi fac cartofi. Ii curat si ii pun la prajit. Ma uit ca n-am paine si cobor pana la magazin sa iau o paine.
Las tigaia pe foc. Sa ne intelegem. Cobor din scara, ocolesc blocul, iau painea, ma intorc.
Cand ma intorc.. toata casa numai fum. Intru in bucatarie, tigaia ardea cu tot cu cartofi. Ma panichez, ma gandesc un moment, inchid aragazu... acu cum sting. Dau drumu la apa, umplu un castron cu apa si il arunc peste.
Flacara se ridica pana in tavan, ia foc perdeaua si se face dita'mai focu, iau foc jaluzelele.
Incep sa tip, o trezesc pe Stef urland sa dea telefon la pompieri si incercam sa-mi aduc aminte 112. Iese si Alina din camera intra in bucatarie, focu se mai potolise... mai varsa niste apa si se stinge de tot.
Am facut o criza de panica... am inceput sa tremur, si sa plang. Tot Alina a fost eroina mea ca m-a luat in brate si mi-am dat seama ce se intampla de fapt. M-am dus in camera, am bocit o tura si m-am intors sa vad pagubele. Ciudat... m-am rasturnat de doua ori cu masina si nu m-am panicat o clipa si n-am dat o lacrima. Acu ce era sa fac? sa dau foc la tot blocu? Ajungeam si noi la stiri...
pagube... perdea, jaluzea, tigaie... pereti.
Am sters dulapuri si argaz, frigider... acu tre sa ma apuc de varuit saptamana viitoare.
Am sa mai fac o incercare cu cartofii aia totusi ca nu mi-a trecut foamea.