e un sentiment de regret si tristete, acela de a indeparta oamenii de langa tine... (nu neaparat fizic).
Mi-am creat un prost obicei, acela de a indeparta ce e complicat.
Nu e dreptul meu sa ma amestec in vietile voastre si nici sa-mi dau cu parerea.
In rest... mi-e asa, bine... ca e un Craciun linistit.
Si e la Tulcea, unde sunt atatea amintiri si lucruri dragi care mi-au devenit straine.
Si fara regrete.
E doar liniste, asa ar trebui sa fie.
Nu mai vreau chinuri, de nici un fel. Poate de asta.
Regrete... doar sentimentul unui minus...
skip to main |
skip to sidebar
Intr-o viata fara sens, circulam pe contrasens
25 dec. 2009
Despre mine
Uneori sunt rea, capricioasa si alintata. Sunt repezita si uracioasa daca imi propun asta. Imi place sa ascund faptul ca de fapt sunt o visatoare, imi place sa par adult puternic cand de fapt am ramas pe undeva pe la 15 ani, as vrea sa scriu, sa visez, sa zbor uneori, imi place sa ma iubeasca lumea si sa am persoane de care sa-mi fie drag... imi plac narcisele albe, primavara, capsunele, mirosul de pepene galben, tot ce e verde si Sandy Bell. Imi place sa rad dar si sa fiu trista in lumea mea...
Ce citesc, ce indragesc
Persoane interesate
Blog Archive
-
►
2014
(15)
- ► septembrie (1)
-
►
2011
(34)
- ► septembrie (1)
-
►
2010
(99)
- ► septembrie (4)
-
▼
2009
(300)
-
▼
decembrie
(21)
- azi... (si-mi vine sa plang)
- Draga Anonim,
- orase si povesti
- de Craciun
- provocari?
- Partaj
- new
- cand nu mai e nimic de zis
- cateodata ii simt si lipsa
- de sarbatori
- cum e sa cazi de sus?
- totul pe nimic
- gesturi
- nu stiu de ce fac asta.n-ar trebui.daca ar sti cei...
- Obsesia de azi... si de maine, dar mai ales de ieri
- iarna...
- culori sterse
- La multi ani!!!
- but i still wanna try
- mi-e frig si mi-e frica
- Balada pentru o minune
- ► septembrie (29)
-
▼
decembrie
(21)
4 comentarii:
Exista in fiecare un nou inceput.Incearca.Ai sa vezi, vei reusi.
Craciun linistit !
Multumesc, si-ti multumesc si pentru oprire.. sau opriri?
Uf... asa nu imi plac anonimii. :)
Poemul 20
de Pablo Neruda
"Pot scrie cele mai triste versuri... in noaptea aceasta...
Sa scriu de exemplu: "noaptea este instelata, si astrele stralucesc... albastre... de departe"
Vantul noptii suiera langa cer... si canta...
Pot scrie cele mai triste versuri, in noaptea asta...
Eu am iubit-o... si cateodata si ea m-a iubit...
In nopti ca aceasta, am avut-o in bratele mele...
Am sarutat-o de-atatea ori, sub cerul INFINIT...
Ea m-a iubit... si cateodata si eu o iubeam...
Cum sa nu-i fi iubit ochii aceia mari si ficsi?!
Pot scrie cele mai triste versuri... in noaptea aceasta...
Sa ma gandesc ca nu o am,
Sa simt ca am pierdut-o...
Sa aud imensitatea noptii... cu atat mai imensa cu cat sunt fara EA...
Si versul acesta...cade peste suflet...
Ca .....................
Ce conteaza ca iubirea din mine n-o mai poate privi?
Noaptea e plina de stele... si EA... NU E CU MINE...
Asta e tot! In departare... cineva canta! In departare...
Sufletul meu nu se obisnuieste cu pierderea EI...
De parca... pentru a mi-o apropia... privirea mea, o cauta...
Inima mea o cauta...
Si ea... NU E CU MINE...
Aceeasi noapte alba... aceleasi fapte....
"NOI" , cei de atunci... nu mai suntem aceiasi...
NU O MAI IUBESC, este adevarat... dar... cat am iubit-o...
Vocea mea, cauta parca vantul... pentru a-i atinge auzul...
A ALTUIA!!! Este "a altuia" ... cum era inainte a saruturilor mele?
Vocea ei, corpul ei conturat clar, ochii ei infiniti...
N-o mai iubesc, este adevarat...
Dar poate... o mai iubesc...
E atat de scurta iubirea...
Si atat de lunga UITAREA...
Pentru ca in nopti ca aceasta... am avut-o in bratele mele....
Sufletul meu nu se obisnuieste cu pierderea ei...
Chiar daca aceasta ar fi cea din urma durere... pe care ea mi-o provoaca...
Si acestea ar fi ultimele versuri pe care le scriu..."
Traducerea: Sidonia Popa
multumesc
Trimiteți un comentariu