Ma tot gandesc de cateva zile la postul acesta. Pentru ca e postul cu numarul 100 din blogul meu, deci la multi ani! Si pentru ca, uitandu-ma in urma, am vazut ca postul cu numarul 50 este articolul despre Crispus.
Eu zilele acestea ma simt exact ca in clipul de mai jos, care este de altfel din unul din filmele mele preferate, Before Sunrise.
.
Ce pot sa zic despre melodia asta si despre imagini este ca "mai bine sa-ti para rau de ceva ce ai facut decat de ceva ce nu ai facut si sa te intrebi apoi cum ar fi fost daca..."
Continui cu un articol pe care l-am scris saptamana aceasta pentru Sapte Seri Sibiu (ca sa egalez cumva postul cu numarul 50). Chiar daca este mai formal, ca pentru revista, exprima putin din sentimentele pentru acel oras si pentru acei oameni.
Au trecut zilele TIFF-ului la Sibiu... Am avut parte de cele mai bune filme din competitie, am avut parte de publicul sibian iubitor de cinematograf de calitate asa cum ni-l reaminteam...
Am venit de la Cluj pentru a vedea atmosfera de aici. De ce este Sibiul capitala culturala a Ardealului si nu Clujul? Pentru ca, indiferent de anvergura evenimentului, la Sibiu exista o atmosfera. Pentru ca, indiferent de cate masini de fite cu TIFF inscriptionate au fost acolo, la Sibiu am fost noi, oamenii. Deja vorbesc de parca as fi parte a acestui oras. Tocmai pentru ca este vorba de Sibiu.
Adevarat, TIFF-ul nu a avut parte in Sibiu de promovarea de la Cluj, nici de un numar mare de locatii, nici un numar remarcabil de sali de cinema. Dar la Sibiu am vazut pentru prima data oameni care, chiar daca ploua in Piata Mica, ei isi deschideau umbrelele pentru a urmari in continuare povestea lui Ian Curtis, enigmaticul solist al trupei Joy Division, care s-a sinucis la 23 de ani. Pentru ca nici vremea rea, nici scaunele ude nu ii oprea pe iubitorii de film sa stea acolo. Nici macar meciul de fotbal in care Romania remiza cu Italia. Nefericita situatie pentru filmul lui Andrzej Wajda (genial, dealtfel) de a fi programat in aceeasi seara cu meciul.
Mi-a placut TIFF-ul la Sibiu. Pentru ca imi place orice eveniment cultural in Sibiu, unde publicul stie mai mult ca oriunde sa aprecieze.
M-au impresionat sibienii (daca mai era cazul). Si faptul ca in Romania exista un oras in care se poate face cultura si unde acest lucru este apreciat de locuitori. Asa ca haideti sa fim mandri! Voi ca sunteti sibieni, eu ca am avut ocazia sa va cunosc si sa va indragesc!
skip to main |
skip to sidebar
Intr-o viata fara sens, circulam pe contrasens
19 iun. 2008
Despre mine
Uneori sunt rea, capricioasa si alintata. Sunt repezita si uracioasa daca imi propun asta. Imi place sa ascund faptul ca de fapt sunt o visatoare, imi place sa par adult puternic cand de fapt am ramas pe undeva pe la 15 ani, as vrea sa scriu, sa visez, sa zbor uneori, imi place sa ma iubeasca lumea si sa am persoane de care sa-mi fie drag... imi plac narcisele albe, primavara, capsunele, mirosul de pepene galben, tot ce e verde si Sandy Bell. Imi place sa rad dar si sa fiu trista in lumea mea...
Ce citesc, ce indragesc
Persoane interesate
Blog Archive
-
►
2014
(15)
- ► septembrie (1)
-
►
2011
(34)
- ► septembrie (1)
-
►
2010
(99)
- ► septembrie (4)
-
►
2009
(300)
- ► septembrie (29)
-
▼
2008
(239)
- ► septembrie (27)
-
▼
iunie
(25)
- Pentru amuzament
- un post mai melodramatic... dar frumos
- unde dai si unde crapa
- O cronica (de a mea) de carte (din Freestyle)
- Fara cuvinte
- Uneori e mai bine sa taci
- #1
- Cirese
- Nu vreau nimik!
- Vara, caldura si dor de duca
- Lenny Kravitz- I'll Be Waiting
- buy me with a coffee
- Ganduri, trecuturi
- de la rox...
- ULTIMA SCRISOARE
- Nu sunt frustata. Doar ma prefac
- Scrisoare...
- La multi ani, contrasens!
- pareri, opinii, fragmente
- Poveste de
- Vreau
- adaugare
- mandra
- povesti si oameni
- nu am abandonat
1 comentarii:
la multi ani contrasens... :) si mersi mult pentru clip. m-a facut sa zambesc intr-o zi total de kkt....
Trimiteți un comentariu