nu am abandonat

sunt o mama iresponsabila care si-a abandonat blogul de ceva timp. iertare. Nu, continui sa scriu, ma iertati dragii mei. Pur si simplu n-am avut timp. Nu am putut. Sunt multe de povestit si daca as fi facut-o la momentul potrivit ar fi fost minunat. Am avut niste momente foarte misto la un moment dat saptamana trecuta, cu discutii lungi si interminabile cu oameni de suflet, asa cum aveam de mult. M-au incercat stari si sentimente. Despre care acum nici nu stiu ce sa zic, a trecut momentul. Apoi a fost nunta lui Lusu... Despre Lusu sper sa am chef si inspiratie sa scriu un post in seara asta, ca merita si nu se insoara omul in fiecare zi...
Acum am ajuns la Cluj. Am regasit orasul mai aglomerat decat mi-l aminteam, dar la fel de drag. Trebuie sa ma vad cu oameni dragi si abia astept. Din pacate e destul de obositor sa tot alerg de la un cinematograf la altul. Sa vad tot felul de oameni in a caror lume este foarte greu de patruns... De admirat e usor, chiar daca iti propui sa nu faci asta, tot ii admiri.
Acum fug ca trebuie sa vina Tibi sa ma vada. Din capitolul oameni dragi ce trebuie revazuti.