29 iun. 2008

un post mai melodramatic... dar frumos


Ce mai faci?
Mersi bine! Cred ca mi-a fost dor de tine...
Nu ne-am mai plimbat pe sub castani de vreo suta si ceva de ani...











Mana ta pe glezna mea infasurata usor si cu grija, cu teama si nesiguranta...
Coapsa mea strans lipita de a ta, intr-o intamplare...
Umarul tau si umarul meu
Soapta ta prea aproape de urechea mea, rasuflarea de langa
Bratul tau incolacit de mijlocul meu
Zambetul strengar si nesiguranta raspunsului
Rasul exagerat
Mana ta lasata intamplator pe mana mea
Mana mea lasata intamplator pe piciorul tau
Degetele incolacite, jocul lor, jocul nostru
Mangaieri fugare, intamplatoare desigur
Strangerea puternica in brate si despartirea disperata de dupa
Din nou mana ta... zambetul meu, ochii tai. De fapt, zambetul meu in ochii tai.
Uneori ma privesti intr-un anume fel pe care eu nu-l merit. Care e prea mult pentru mine.

Pentru toate astea. Si pentru mana ta!

6 comentarii:

monica spunea...

dar la sulina nu eram nici eu, nici ana :) asa k nu mai aveai ocazia sa o scoti pe ana din depresie si nici sa ma vezi pe mine nervoasa :) macar pizza a fost buna? cam cat de buna sa fi fost k sa compenseze un drum de o ora prin mamaia si 30 min in picioare pt masa!?

Simona Ionescu spunea...

Sunt o inclulta, da zi si mie te ruooog cine a scris minunea?

cristina spunea...

Cred ca ar trebui sa-ti constientizezi talentele si sa nu mai plangi dupa norisori si floricele pictate frumos :D
mmmmmmplace postul tau!

Monyk spunea...

Simule... prima propozitie e dintr-o melodie. Apoi nu a scris nimeni asta. De fapt eu intr-un moment de sinceritate cu mine. Te pup

Monyk spunea...

Iar pt monica mea... adevarat, nu te vedeam. Nervoasa nervoasa, dar mi-a fost drag de tine. Pizza a fost cam de 8-9 pe o scara de la 1 la 10. Ma asteptam sa fie de 11 iar ca sa compenseze toata bataia de cap trebuia sa fie de 13. Iar vorbesc in cifre, s-a dus romantismul postului meu. :))

monica spunea...

am vazut acum ca am incurcat comenturile, ups :)
frumoase cuvintele...