Dialog

- iar te ascunzi. Asa faci mereu. Te descurajezi, te ingropi in fricile tale si te inchizi. Ocolesti subiecte, ocolesti cuvinte.
- Nu stiu ce simt si mi-e frica sa vorbesc doar de dragul de a ma auzi. Cu cat ma gandesc mai mult, cu atat ma doare mai tare. Prefer sa nu ma gandesc. Poate ca uneori e bine sa nu mai analizezi atat, sa lasi lucrurile sa treaca pe langa tine si sa iti vezi de drumul tau.
- de ce ti-e frica sa-ti arati sentimentele asa cum sunt ele de fapt?
- pentru ca, de fiecare data cand am facut-o, cineva s-a speriat. Si pentru ca nu a iesit niciodata bine.
-  exagerezi cu dramatismul.
- as vrea eu. Nu stiu daca e vorba de ghinion sau de faptul ca atunci cand aleg sa las garda jos o fac in fata oamenilor nepotriviti. Sau poate ca nu e deloc asa si de fapt o fac intr-un fel nepotrivit.
- Nu exista fel nepotrivit de a exprima ce simti. O spui sau nu.
- ma trezesc de multe ori ca spun lucruri pe care nu le cred cu adevarat. Simt nevoia de a ma proteja cu ceva, de a-mi pastra ceva pentru mine.
- deci nu vorbim de sinceritate.
- Ba da. Insa una precauta, daca o pot numi asa. Nu ma mai intreba, ma faci sa ma gandesc.
- Si ti-e frica.
- Da.
- De mine?
- Nu, de mine. Uneori parca simt prea mult, prea intens.