Mi-am adus aminte

Am intrat astazi pe blogul lu Sim scump si mi-am adus aminte ca o iubesc. De ce? de aia! De aia este un motiv foarte bun. Viata mea incepe sa se aseze. Am ceva frumos de povestit, dar las pe maine sa imi pun mintea in ordine. Sunt atat de multi oameni frumosi in jurul meu incat imi vine sa ma pup ca am ajuns sa-i cunosc. Pana una alta, am zambetul tamp pe fata. Ala misto, care nu-l am decat in anumite situatii.

Haos

Taiesc intr-un haos total. Acasa ma impiedic de masa, fotoliu, pat, cutii cu carti, genti de haine. La munca deja m-am intins pe 3 birouri: al meu la care n-am mai stat de cateva zile, al cristinei unde m-am mutat cu lucruri legate de freestyle si unu&unu si al lui florin care nu prea e pe la munca si nu mai am unde sa-mi pun cartile, mapele si toate tampeniile care nu le-am mai carat acasa de teama ca tre sa le mut si pe astea.
Nu mai stiu ce am de facut, unde tre sa ma duc, telefonu' suna incontinuu, toti vor sa vin la conferinte, evenimente si vizionari pe care mi-e rusine sa le refuz. La unele ajung, la altele ba. Nu stiu cum am sa reusesc in 3-4 zile sa le fac pe toate, deja am obosit, vreau sa stau si sa nu fac nimic.
Astept cu mare nerabdare TIFFul, iubesc Clujul, si va fi pauza binemeritata la care visez. O sa fiu singura cu gandurile mele intr-un oras minunat cu oameni la fel de minunati, deja mi-am programat sa ma vad cu dan (s fumam o tigara si sa ne amintim de ce mici si prosti eram cand ne-am cunoscut, el sa injure tara si orasul unde locuieste, eu sa-l conving ca totusi traieste intr-un loc frumos), cu Tibi sa povestim de ale noastre si sa visam (eventual sa bem si vinul ala despre care am tot vorbit) si cu Ioana care are lucruri noi de povestit. Ultima zi va fi pentru Flori si Adi. In rest, am gandurile mele care tre sa se aseze si ele o data pentru totdeauna.
Mai e putin si sper sa ies intreaga din perioada asta. Apoi... numai de bine. Vine si plecarea la Sibiu... si multe, multe filme :P

Sandy belle

My Heart

Am primit melodia asta acu vreo saptamana parca. Acum am ascultat-o din nou si m-a apucat o stare...
"When you're gonna pick up the phone and call me
Tell me I can come over
I got my ticket and my bags are packed
My coat is hangin' over my shoulder"

s-a daramat fabrica de timp

Anamaria ieri fericita ca ma vede pe mess: "in sfarsit! te pandesc de nu stiu cand. Mai intri si tu pe mess?". Mda... n-am lipsit decat 2 zile, dar pentru un om care are cam mereu calc deschis (uneori si cand doarme) e o oarecare lipsa. Ce am facut in perioada asta? Am dat cu trafaletul... pasionant, incitant... ce pot sa zic? Varuit, vopsit, curat si inca mai am... ohoho. Clar, nu e zidaria meseria pentru care am fost facuta. Daca o sa renunt vreodata la scris, nu tre sa ma apuc de zugravit ca nu ajung la nici un rezultat. Noroc cu Smotocel ca mi-a dat ieri o mana de ajutor ca mai aveam putin si faceam 48 de ore de stat intre pereti cojiti.
Partea buna si frumoasa a lucrurilor este ca peste cateva ore ma vad cu Anamaria mea la aeroport, ca vine in tara macar putin. Partea proasta e ca de maine incep si sesiunea. Si ca sambata viitoare tre sa ajung si la Tulcea la nunta. Nu prea mai am putere sa-mi fac liste cu bune si proaste ca is prea multe. Corectura, articole, munca, marti, miercuri, nunta, mutat toate bagajele (asta nu stiu cand o fac), aranjat camera, 2 examene printre asta, sa merg s-o vad pe Cristina macar o data, etc, etc.
Cam asa arata o viata prea complicata sau lipsa de timp. Asa ca dragii mei prieteni, stiti ca va iubesc si va rog frumos sa nu-mi mai reprosati ca aflati despre viata mea doar de pe blog. Promit ca atunci cand lucrurile se vor linisti voi bea cate o bere cu fiecare, dar pe rand sa nu ma imbat.

cel mai frumos loc din Bucuresti

Dupa ce o zi intreaga am muncit ca negru pe plantatie, dupa ce e a treia zi la rand cand muncesc mai mult de 12 ore incontinuu naiba stie pentru ce, dupa ce am injurat, mi-am revenit. Am bodoganit toata seara chestiid e genu: de ce ma stresez atat, de ce muncesc atat, ce naiba stau eu aici la munca pe un salariu de nimic, de ce altii o freaca si castiga mult mai mult.
Dupa care am incheiat seara cu un interviu intr-un loc foarte foarte misto. Nu va zic inca care e sa nu dati tot navala. E un loc foarte dragut, unde sa te duci cu oameni de suflet, in numar mic, eventual pe rand cu cate unu, sa vorbesti vorbe frumoase si sa visezi. Si atunci seara mea s-a incheiat perfect.
Mi-am adus aminte de ce lucrez la Sapte Seri si nu in locuri mai bine platite, de ce nu sunt banii atat de importanti si de ce e frumos sa ai un vis in care sa crezi. M-am linistit, sunt chiar fericita si cu zambetul tamp, inr-o zi o sa te duc si pe tine acolo. Acest minunat loc a avut mai mult efect decat orice zennnnnnnn.

Kill

Ma tot gandesc de cateva ore sa scriu ceva misto pe blog. Dar astazi pur si simplu nu sunt funny. Azi sunt suparata fara motiv, trista si melancolica. Azi vrea ceva dar nu stiu ce, vreau pe cineva si nu stiu exact pe cine (as putea incerca un nume dar ma abtin). Vreau sa dorm mult si bine, vreau sa ma cert cu cineva si n-am cu cine si nici de ce. Vreau sa fac o rautate si nici macar de asta nu sunt in stare si nu am inspiratie. As omora un gandac dar ma va omora Livia. Pur si simplu mi se pare totul enervant! Si chestiile care imi plac. Si muzica mea, si siteurile care ma binedispuneau, si pauza de tigara, si fata ta dintr-o poza enervanta, si jocul de-a soarecele si pisica. N-am chef sa alerg dupa nici un ghem azi. Uite asa! Si n-am chef nici sa gandesc, nici sa fiu draguta, nici sa fac lucruri bune. Nu! Uite asa, ca is eu al dracu'. Nu sunt stresata! Nici macar nu sunt in vre-un fel! Mananc eclere si vomit carabusi. Si Smotocel a inebunit de cap si ea. da, inebunit cu un n. Uite ca asa vreau. Si stiti ce mai vreau? Sa ascult minte-ma de la parazitii. Asa, urat!!!!! Pur si simplu nu am chef, nu vreau! Lasati-ma in pace sau scoateti-ma din priza, duceti-am intr-o alta lume.

Vivi, Monica si Moromete

vivi: ce mah? nu stii de ce a taiat Moromete salcamu?
Monyk: de ce mah?
vivi: de-al dracu
vivig: si-a bagat pula
Monyk: da, e si asta o treaba
vivig: atunci au inceput. Raduleasca o fi citit "morometii"
vivi: ar trebui sa se sesizeze
vivi: si ea si bucurenci
Monyk: de ce mah? stie asta sa citeasca?
vivi: da mah, dar din cauza lu moromete suportam noi canicula acu
vivi: ca stii cum e: cine fura azi un ou, maine fura un bou
vivi: noi nu mai stim ce a mai taiat moromete dp aia
Monyk: dar daca incepi cu bou'?
Monyk: ou cui ramane?
vivi: adica preda ala nu ne-a spus chiar tot
Monyk: sa-l intrebam pe neposu'?
vivi: oul e al boului
Monyk: poate stie el!
vivi: la pachet
vivi: o sa-l sun pe preda (mihai) sa-l intreb
Monyk: asa sa faci
vivi: dar stii ce-o sa zica?
Monyk: eu intre timp o sa pun discutia asta pe blog
Monyk: sa se lamureasca lumea
vivig: "da-l dreacu, ala nu produce iarba
vivi: si io o pun pe blog
Monyk: -a facut!

Daca nu taia Moromete salcamul

- Ce se intampla Monica daca nu taia Moromete salcamul?

- Pai nu mai era suparat. Nu stiu, mereu m-am intrebat.

- De ce?

- El, saracu', era trist. Nu vroia sa-l taie dar n-a avut de ales. Si-a calcat omu' pe mandrie.

- Cum adica si-a calcat?

- Adica s-a dezbracat de ea, a pus-o jos si a inceput sa sara!

- Sa sara de bucurie?

- Nu ma de tristete

- la tristete nu sari!

- O fi avut omu' reactii mai ciudate...

Zi frumoasa

Azi a fost o zi buna. Chiar foarte buna. Nu stiu daca s-au aliniat sau nu planetele, dar a fost de bine. Cris a iesit din spital pe picioarele ei, ba mai mult de atat a urcat si 4 etaje. Sunat atat de mandra de ea incat imi vine sa-i ridic o mica statuie, si nu de aia unde fac ceva cateii.
Crispusii o sa apara la Maruta si ma bucur tare si pt ei. Am mai primit si un telefon simpatic si optimist dimineata (in fine, dimineata la unii :D)
Mi-am gasit casa! Eh??? Cartierul e cu amintiri cam neplacute, dar in fine... Dupa ce o sa varuim si facem curat o sa ma apuc de decorat ceea ce imi face maaare placere.
In weekend vine si Dani in Bucuresti, asa ca nu pot decat sa ma bucur. Iar duminica va culmina cu venirea lu' Anamaria. Mi-e tare dor de ea...
Deci da, cam asa arata o zi reusita. Cu vesti bune, lucruri bune. Si un zambet mare.

Timpul nu il ai, ti-l faci!

Mi-am promis, mai ales dupa accident, ca de acum incolo, voi avea timp.
Asta pentru ca am decis mai de mult ca timpul nu il ai, timpul ti-l faci.
Sunt atat de multe lucruri importante incat trebuie sa poti sa le faci! Si cu toate astea, nu-mi ajunge! Am o nepotica de o saptamana si iar eu nu am vazut-o inca. Mai am de facut 3 proiecte pentru la master, si nu sunt inca gata, ba mai mult, nu sunt nici incepute. Am de facut vreo... multe articole si nu am facut decat unul. Si nici nu am facut ceva important.
Intre munca, spital, alergat in goana dupa apartamente, impachetat chestii ca sa ma mut, nu am facut nimik! Doar noaptea muzeelor si timpul petrecut pe mess. As' noapte m-am trezit intr-o cumplita durere de rinichi... (ca de!) si m-am uitat pe pereti de la 3 pana la 6 si ceva. Am vazut rasaritul, ca nu-l vazusem de mult... Si am stat cu ochii in calc. Acum ma gandesc ca as fi putut scrie un articol in timpul acela... sau macar un inceput de proiect. O sa-mi fac eu timp de toate! Trebuie!

Noaptea muzeelor

Foarte buna ideea cu noaptea muzeelor. Am avut aseara o aventura culturala ca sa zic asa. Am plecat la Cinemateca si am vazut un film vechi si bun cum aveam intentia. "Satra" in varianta ruseasca. Foarte misto, cu muzica buna si cateva secvente remarcabile. Apoi am lenevit pe fotoliile confortabile din Cafe Cinemateca, locul unde imi duc veacul de multe ori, am mancat din salata de pui foarte buna care o fac acolo. Am plecat apoi spre muzee. Ne-am oprit la arta unde era foarte aglomerat. Muzica, lumini, tablouri puse in scena de actori. Deosebit, intr-adevar. Adina si-a luat reportofonul si am pierdut-o repede printre oameni, eu cu Cristinica... pardon! Smotocel (hahaha unii stiu de ce smotocel) ne-am holbat si apoi am luat-o la pas spre Antipa. Smotocel ne-a parasit pentru un metrou, iar noi am bantuit. Am batut calea Victoriei de 2 ori, ne-am intalnit cu multi oameni, am intrat in Muzeul Taranului Roman (la ce coada era la Antipa nu te puteai apropia). Era o atmosfera foarte misto, parca a inviat dintr-o data tot Bucurestiul. Foarte multi oameni de tot felul pe strazi, tineri si maturi, copii... Chiar m-am simtit in alta lume, in alt oras, in alta tara. Am vorbit o groaza cu adina, amintiri si lucruri actuale, i-am facut saracei capul mare... dar a fost foarte relaxant. O seara chiar reusita, punand totul cap la cap. Ar trebui sa repetam experienta. :)

Plain White Ts - Hey There Delilah

Mi-am permis sa-mi pun si eu melodia asta pe blog, am gasit-o pe blogul lui cata din gura si chitara caruia am si auzit-o prima data. Spre rusinea mea, asta s-a intamplat de curand. La cat e de frumoasa trebuia sa o descopar mai de mult.

Hey there Delilah
What's it like in New York City?
I'm a thousand miles away
But girl, tonight you look so pretty
Yes you do
Times Square can't shine as bright as you
I swear it's true

Hey there Delilah
Don't you worry about the distance
I'm right there if you get lonely
Give this song another listen
Close your eyes
Listen to my voice, it's my disguise
I'm by your side

R: Oh it's what you do to me
Oh it's what you do to me
Oh it's what you do to me
Oh it's what you do to me
What you do to me

Hey there Delilah
I know times are getting hard
But just believe me, girl
Someday I'll pay the bills with this guitar
We'll have it good
We'll have the life we knew we would
My word is good

Hey there Delilah
I've got so much left to say
If every simple song I wrote to you
Would take your breath away
I'd write it all
Even more in love with me you'd fall
We'd have it all

R:

A thousand miles seems pretty far
But they've got planes and trains and cars
I'd walk to you if I had no other way
Our friends would all make fun of us
and we'll just laugh along because we know
That none of them have felt this way
Delilah I can promise you
That by the time we get through
The world will never ever be the same
And you're to blame

Hey there Delilah
You be good and don't you miss me
Two more years and you'll be done with school
And I'll be making history like I do
You'll know it's all because of you
We can do whatever we want to
Hey there Delilah here's to you
This one's for you

R:

Dincolo ne vom recunoaste dupa suflete

Dincolo ne vom recunoaste dupa suflete. Replica asta ori am auzit-o la radio, ori am vazut-o intr-un film, ori am citit-o intr-o carte. Nu mai stiu. Stiu doar ca mi-a placut foarte tare. Nu sunt f credincioasa, poate am fost candva, nu foarte, dar mai mult decat acum. Imi place in schimb la nebunie ideea unei lumi in care exista doar suflete, doar esenta si nimic fabricat. Adica fiecare se duce acolo cu ce are in el, fie bune sau rele. Si nu ai cum sa-ti recunosti oamenii dragi decat daca aici, in lumea asta, i-ai cunoscut foarte bine sufletul. Daca ai cunoscut un om dincolo de aparente si ai inteles ce e inauntrul lui, daca i-ai citit sufletul si ai vazut cum simte, doar atunci vei putea sa-l recunosti acolo. Altfel nu. Daca ai mers dupa imagini fabricate, dupa o imagine pe care ti-ai facut-o tu repede si dupa aparente... Chiar daca ti-ai facut o imagine buna, chiar daca ai iubit omul acela aici, acolo... nu ai cum sa-l recunosti! Nu o sa-l mai vezi niciodata!
Cand un om drag pleaca dintre noi, acolo, consolarea e aceea ca e intr-o lume mai buna. Si gandul asta te face sa treci peste. La mine, asa a fost. Poate de asta sunt acum mai puternica. Ca e acolo, ca ma iubeste mult si ca intr-o zi ne vom revedea. Dar daca nu i-ai cunoscut sufletul indeajuns... se va intampla asta? Buna intrebare? Si greu raspuns pe care nu stiu daca vreau sa il aflu.
Doar ca noua idee care mi-a intrat acu in cap, asta cu "dincolo ne vom recunoaste dupa suflete" ma face sa imi doresc sa cuosc mult mai bine sufletul fiecarui om care il iubesc aici.

VALSUL FLUTURILOR

Din categoria "Fluturi"

ca un fluturas

Astazi ma schimbai. Nu mai sunt ca o floricica, sunt ca un fluturtas. Pentru ca mi-am cumparat bluza rosie cu fluturi. Si pentru ca sunt cea mai frumoasa din orasul acesta, nu? Bine, nu mai frumoasa decat Mara, stie Cleo mai bine. Voi nu stiti cine e Mara... Mara este nepotica mea de o saptamana. care n-am vazut-o inca spre rusinea mea, dar ma voi duce si o voi vedea. Oricum e cea mai frumnoasa nepotica, da? :P

Sunt cel (cea) mai frumos(a) din orasul acesta...

CORYDON

(Radu Stanca)

Sunt cel mai frumos din orasul acesta!
Pe strazile pline cand ies n-am pereche
Atat de gratios port inelu-n ureche
Si-atat de-nflorite cravata si vesta.
Sunt cel mai frumos din orasul acesta.

Nascut din incestul luminii cu-amurgul
Privirile mele dezmiarda genunea
De mine vorbeste-n oras toata lumea
De mine se teme in taina tot burgul
Sunt Printul penumbrelor, eu sunt amurgul…

Nu-i chip sa ma scap de priviri patimase
Prin parul meu vanat, subtiri trec ca ata
Si toti ma intreaba: sunt moartea, sunt viata?
De ce-am ciorapi verzi, pentru ce fes de pase?
Si nu-i chip sa scap nici pe strazi marginase…

Panglici, cordelute, nimicuri m-acopar
Cand calc, parca trec pe pamant de pe-un soclu.
Un ochi (pe cel roz) il ascund sub monoclu
Si-ntregul picior cand pasesc il descopar,
Dar iute-l acopar, ca iar sa-l descopar…

Celalalt ochi (cel galben) il las sa s-amuze
Privind cum se tin toti ca scaiul de mine.
Ha! Ha! Dac-ati sti cat va sade de bine
Sarind, topaind dupa negrele-mi buze.
Cellalt ochi s-amuza si-l las sa s-amuze

C-un tainic creion imi sporesc frumusetea
Fac baie in cidru de trei ori pe noapte
Si-n loc de scuipat am ceva ca un lapte,
Pantofi cu bareta-mi ajuta zveltetea
Si-un drog scos din sange de scroafa, nobletea.

Toti dintii din gura pudrati mi-s cu aur,
Mijlocul mi-e supt in corset sub camase,
Fumez numai pipe de opiu uriase,
Pe bratul meu drept tatuat-am un taur
Si fruntea mi-e-ncinsa cu frunze de laur.

Prin lungile, tainice, unghii vopsite,
Umbrela cu cap de pisica ranjeste
Si nu stiu de ce, cand plimbarea-mi prieste,
Cand sunt multumit c-am starnit noi ispite,
Din mine ies limbi si naparci otravite.

Din mine cresc crengi ca pe pomi, matasoase,
Si insasi natura atotstiutoare
Ea insasi nu stie ce sunt: om sau floare?
Sau numai un turn ratacit printre case,
Un turn de pe care cad pietre pretioase?

Sunt cel mai frumos din orasul acesta,
Pe strazile pline cand ies n-am pereche,
Atat de gratios port inelu-n ureche
Si-atat de-nflorite cravata si vesta.
Sunt cel mai frumos din orasul acesta!!!

de multe ori, in viata, cele mai mari certitudini se dovedesc a fi cele mai mari iluzii

E foarte usor sa crezi in ceva sau in cineva. Unii zic ca greu le capata cineva increderea. Ei bine nu! La mine e exact invers! Ma leg foarte usor de unii oameni si le ofer la fel de usor increderea mea. Imi place sa cred in oameni, si nu consider asta un defect, ci o calitate. E adevarat ca de cateva ori mi s-a demonstrat contrariul, dar am luat si acest lucru ca pe o experienta. Se spune ca de multe ori, in viata, cele mai mari certitudini se dovedesc a fi cele mai mari iluzii. Ete na! Cred asta, dar pe de alta parte, cum am fi aflat ca pamantul e rotund???
E bine sa nu faci din cineva o prioritate, cand pentru el esti doar o alternativa. Asta e o alta vorba care-mi place, luata probabil, de cineva de pe un site cu statusuri de messenger (am auzit ca exista si de astea). Putin patetic, adevarat, dar asta imi place. Asta trebuia sa invat eu acum mult timp. Si cand ma gandesc cata lume am criticat datorita listei lor de prioritati care mi se parea total absurda!... Eu nici macar nu am una. Mie mi se pune pata pe anumiti oameni, putini de altfel si o tin pe a mea. De parca ei, ar fi singurii de pe pamant. Mai exista adevarat, si altii in viata mea de care imi pasa, dar care ii tin asa, acolo, undeva, ascunsi intr-un buzunar.
Aberez... nu? Ciuadat ca de fiecare data cand incerc sa exprim lucruri mi-e cumva frica sa nu bat campii, sa nu aberez sau sa nu devin patetica, de parca ar fi cineva in spatele meu si m-ar trage de urechi. Asta pentru ca oamenii s-au obisnuit sa afisez eu mereu fata aia de persoana puternica, ironica, care pune la punct totu si mai ales ce i se pare pe carari. Dar am si eu cararile mele.

undressme

laura a simtit nevoie sa ne deseneze in stilul propriu. De asta o iubim noi asa de mult.
Radeti-va!

Si mai pun si varianta in 5 aici sa ne stie lumea :))
Suntem frumoase, nu?
Pt cine nu-si da seama, eu sunt aia din mijloc.

Lansare album Hotel Fetish

Duminica, 11 mai, B52. Hotel Fetish lanseaza ce-l de-al doilea album "The Safest Place On Stage".
Foarte misto, iar cine nu-i cunoaste deja aflati ca ati pierdut mult. Si nu zic asta pentru Cip pe care toti il iubim, ci pentru ca ceea ce fac ei este f tare, ceea ce canta ei se gaseste foarte rar in Romania. Ce sa o mai lalai degeaba, oamenii astia sunt foarte talentati.
Ei sunt:
Alexandru Catrina – vocals, guitar
Ciprian Macesaru – drums
Mihai Marin – bass, back. vocals
Ovidiu Chihaia – guitar, vocals
Iar blogul lor spune despre ei mai mult decat spun eu. Voi fi acolo, sper sa vad multi oameni frumosi.

Vivel are blog!

Am zis ca pun linkul de la Vivi. pai asta e! Distrati-va! Ca aveti cu ce!
http://vivifloricica.blogspot.com/

E timpul sa incerci cu o femeie!

Ma uitam de dimineata la "'Neata cu Razvan si Dani", o emisiune care trebuie sa recunosc ca imi place destul de mult. Si aud o chestie care m-a facut sa rad mult...
In Bacau, o doamna ce doreste a deveni primar are urmatorul slogan: "E timpul sa incerci cu o femeie!" Eh! Asta e chiar tare! Pe bune! oameni buni din Bacau, va rog frumos! Chiar toti incercati numai barbati? Adica toti barbatii din bacau sunt gay? Nu am nimic cu personal cu persoanele cu alte inclinatii sexuale dar un oras intreg...???? cam nasol. si daca toti barbatii incearca cu barbati si toate femeile tot cu barbati... de unde? oare se duc prin imprejurimi?
In fine... radem glumim, ne simtem bine dar pe mine deja ma oboseste campania asta electorala! Altfel nu simteam nevoia sa scriu despre.
In alta ordine de idei, Vivel a mea si-a facut blog. Nu stiu adresa inca, dar o sa o pun de indata ce o voi retine, ca o sa am de ce ma rade ceea ce va recomand si voua! Asta nu se mai face bine nici cu medicamente straine.

I don't need you

And I wonder / Day to day / I don't like you anyway.

I don't need your shit today / Yo're pathetic in your own way.

I feel for you... / Better fuckin go away / I will behave... / You better fuckin go away!

I'm doing the best I ever did / I'm doing the best that I can / I'm doing the best I ever did...

I don't need to fantasize. / You are my pet all the time.

I don't mind if you go blind. / You get what you get until you're through with mine

I feel for you... / Better fuckin go away / I will behave... You better go away!

I feel for you... / Better fuckin go away / I will behave... You better go away!

I'm doing the best I ever did / I'm doing the best that I can / I'm doing the best I ever did
Now go away!

I'm doing the best I ever did [go away].
I'm doing the best that I can... [go away]

I'm doing the best I ever did / I'm doing the best that I can / I'm doing the best I ever did
Now go away!

Ce-ar fi fost ca la acest post sa pun si o poza? :)) Ma amuza chestia asta, ar fi tare! Nu am totusi curajul :P

Ceva dragut

Glumite

Istoria umanitatii (pe scurt)
1. Femeia nu mai accepta sa locuiasca in copac. Si plange. Barbatul descopera pestera.
2. In pestera e frig. Femeia plange. Barbatul descopera focul.
3. Copii tipa de foame. Femeia plange. Barbatul descopera toporul, arcul si bata si pleaca la vanatoare.
4. De la atata carne, Copilul se imbolnaveste de scorbut si beri-beri.
Femeia plange. Barbatul descopera agricultura.
5. Deoarece mamutul se lasa cu greu ucis, Barbatul lipseste prea mult de acasa. Femeia plange. Barbatul incepe sa creasca animale domestice: vaca, oaie, porc, gaina, etc.
6. Femeia s-a saturat de friptura facuta la tepusa cu garnitura de boabe verzi fierte mancata de pe o frunza. Si plange. Barbatul descopera olaritul.
7. In pestera e curent si umezeala si din cauza asta copii racesc, fac pneumonie si mor. Femeia plange. Barbatul construieste mai intai un bordei apoi o casa din lemn si piatra.
8. A venit iarna si e frig. Femeia plange. Barbatul descopera ca pielea si blana animalelor moarte se poate prelucra si confectioneaza haine.
9. Hainele din piele precum si alea din blana put. Femeia plange. Barbatul descopera pe rand hainele din lana (care sunt aspre si zgarie - Femeia plange), hainele din in (care tot aspre sunt - Femeia suspina) si intr-un final hainele de matase (care par a fi multumitoare ? Femeia zambeste).
10. Diverse treburi lipsite de importanta cum ar fi protectia turmelor de animale si starpirea potentialilor pradatori tin Barbatul departe de casa. Femeia plange. Barbatul domesticeste cainele si pisica.
11. Femeia observa ca seamana prea mult cu semenele ei. Si incepe sa planga. Barbatul inventeaza fardurile si bijuteriile.
12. Femeia se plictiseste de atata stat in casa si vrea sa-si largeasca orizontul. Normal, incepe sa planga. Barbatul inventeaza roata, domesticeste calul si descopera barca pentru ca femeia e fragila si oboseste repede. In plus de asta nimeni n-ar vrea sa o auda iar plangand...

Peste ani...
N. Femeia simte nevoia de a "evada" din cotidian. Nu are timp, bani sau dispozitia pentru excursii in strainatate, cu prietenele s-ar plictisi, la TV nu e nimic de vazut, afara e vreme urata. Capac peste toate, ca de obicei, Barbatul nu e acasa si oricum nici el n-ar intelege mare lucru.
Femeia ar avea asaaaaa , un fel de chef de a scrie ceva care sa-i aduca complimentele unor necunoscuti si sa fie o chestie care sa pastreze anonimatul si absolut totul trebuie sa fie sub control si? Pentru a nu stiu cata oara in istorie, Femeia incepe sa planga. Barbatul inventeaza blog-ul.
Morala: Cand femeile plang, umanitatea evolueaza.
Alta morala (a barbatilor): Fara femei am fi trait si acum in copac

Nevermind Me - Maria Mena

Melodia asta am descoperito acum vre-un an, mi-a trimis-o Irina inainte de licenta. Si mi-a placut atat de mult incat cred ca o ascult de cateva ori pe saptamana. De atunci. !

Traiesc

Nu am sa descriu detaliile accidentului. Nici macar senzatiile de dupa, din timpul, etc. Cred ca am povestit prea multor oameni cum a fost ca sa ma apuc si aici sa zic si sa imi amintesc. Da, stiu ca Marian asteapta detalii picante, poze sau mai stiu eu ce :P. Dar a glumit.
In momente de astea nu poti decat sa te bucuri ca toata lumea a scapat cu viata, cu rani ce se pot recupera in timp. Si sa multumesti Lui Dumnezeu ca ne-a salvat pe toti. Mereu am spus ca cineva acolo sus ma iubeste. Poate mai uit asta cate o data, dar asa este.
E incredibil cat de multa forta poti avcea in momentele astea. Si cat de multe ganduri iti pot trece prin minte. In salvare in drum spre spital cred ca mi-au trecut prin minte toti oamenii iubiti din viata mea. Ma gandeam ca sunt oameni care nu o sa stie niciodata cat inseamna, ma gandeam ca vreau sa fumez (ar fi fost tare sa cer voie in salvare sa fumez), imi reveneau mereu in minte momente din timpul rostogolirii, voci, sangele ala de peste si cum imi curgea sange din cap. Dar gata, am zis ca nu-mi mai amintesc.
Oricum te gandesti numai la amanunte prea putin importante (vezi portocala din geanta mea) si la oameni care oricum n-ar putea face nimic. Sunt fericita ca toata lumea a supravietuit, ca ne vom face bine, sper sa trea ca si ceilalti mai repede peste dureri, peste spitale si medici.
Multumesc ion mintea ta si celor de pe motoare care s-au oprit si ne-au ajutat, conteaza foarte mult in momentele astea sa fii om.
O sa trecem si peste partea psihologica, stiu asta iar ce nu te omoara te facew mai puternic. Si niciodata n-am folosit expresia asta atat de la propriu.