eu chiar ţin cu doamna Udrea.
Şi mă gândesc adesea la tot felul de strategii prin care să o ajut, să îi dau idei care să le aplice şi apoi să o aplaude lumea, să se vadă că a făcut ceva în ministerul ala, al Turismului parcă...
Inspirată de Vivi şi de postul ei referitor la spaniolii care ştiu să facă din orice ţânţar armăsar şi oricărui câcat să-i găsească un băţ pe măsură, m-am gândit şi eu la strategii de promovare a Bucureştiului.
La NexT, anul ăsta, am văzut un scurmetraj care a luat la viaţa lui Oscarul. La un moment dat, eroii (nişte hoţi de buzunare ce căutau mereu strategii noi) au venit cu o nouă idee "învăţată de la un român". Deci, o idee de promovare.
Ce-ar fi să facem noi în Bucureşti nişte trasee turistice pentru străini: "metodele hoţiei la români". Să alegem zone din Bucureşti gen Gara de Nord: şi să lipim tot felul de afişe, să angajăm actori (şi aşa sunt plătiţi prost şi au nevoie de joburi) să dăm reprezentaţii: cum sunteţi furaţi de taximetrişti, cum să NU vă ţineţi geanta pe umăr decât bine strânsă şi cu încuietoarea spre interior, cum să nu laşi valiza din mână când stai la coada la bilete, etc.
În autobuze (şi aici promovăm şi RATB-ul, cu condiţia de a scoate invenţia cu exclusivitatea cardurilor): cum să eviţi copii, chiar dacă par mici şi inofensivi, au acces mai direct la buzunare, unde să-ţi ţii telefonul şi unde nu, ce strategii folosesc hoţii de buzunare, cum se taie genţile, etc. (apropo de RATB-uri, că tot mă pasionează, am să vă povestesc odată singura mea aventură cu hoţii de buzunare, în troleul 66. De ziua mea, s-au hotărât să-mi ia ceva: mi-au luat telefonul. Şi mi-au tăiat şi una dintre cele mai frumoase genţi pe care le-am avut. Proştii, dacă mă căutau mai bine, aveam şi bani!).
La metrou la Unirii: cum să mergi pe scările rulante (de preferat să le eviţi, mai ales când e aglomeraţie şi eşti nevoit să stai pe loc), cum să eviţi aglomeraţia de la casă, că te văd unde iţi pui telefonul, etc.
In tramvaiul 21, acolo unde m-am certat cu un ţigănus (scuzaţi rasismul) care era cu mâna în rucsacul prietenei mele şi nu înţelegea de ce l-am dat deoparte şi am închis buzunarul de unde nu apucase să ia banii.
Ce? Olandezii cum îşi fac turism pe prostituţie(organizată, taxată şi ridicată la rangul de artă), noi de ce n-am face acelaşi lucru cu hoţia, care ne-a dus numele mai departe peste mări şi ţări?
Să ne organizăm puţin, ştiu că putem!
skip to main |
skip to sidebar
Intr-o viata fara sens, circulam pe contrasens
Despre mine
Uneori sunt rea, capricioasa si alintata. Sunt repezita si uracioasa daca imi propun asta. Imi place sa ascund faptul ca de fapt sunt o visatoare, imi place sa par adult puternic cand de fapt am ramas pe undeva pe la 15 ani, as vrea sa scriu, sa visez, sa zbor uneori, imi place sa ma iubeasca lumea si sa am persoane de care sa-mi fie drag... imi plac narcisele albe, primavara, capsunele, mirosul de pepene galben, tot ce e verde si Sandy Bell. Imi place sa rad dar si sa fiu trista in lumea mea...
Ce citesc, ce indragesc
Persoane interesate
Blog Archive
-
►
2014
(15)
- ► septembrie (1)
-
►
2010
(99)
- ► septembrie (4)
-
►
2009
(300)
- ► septembrie (29)
3 comentarii:
mie mi-a furat odata unu' telefonul in 182 pe la Doamna Ghica, si l-am prins; am fost asa de insistenta ca mi l-a dat inapoi:)) da cand am coborat la Fundeni sub pod imi tremurau picioarele,,,am crezut ca m-a urmarit.
hihi, io am inca sechele. Umblu cu rucsacul in fatza, ca pe marsupiu, si ma pipai de 2 ori pe minut la fermoare si buzunare sa verific ca sunt inchise.
@Elena: ambele aventuri - cea din 66 si cea din tramvaiul 21 le-am trait pe vremea cand locuiam in Fundeni. The land of choise, zic :). Pupici!
Trimiteți un comentariu