10 nov. 2009

... in multime

Ascunde-te in multime si fii ca toti ceilalti. Atunci nimeni n-o sa stie.
Nici macar ca tu ai fost al meu sau ca eu am fost a ta. Macar pentru o clipa, macar pentru un minut. Imi place sa cred ca atunci, in acel minut, nici unul din noi nu s-a gandit la altceva decat la celalalt. O minte goala.

Ascunde-te. Fii ca ei. Cumpara-ti o masina si poate o casa, ia-ti o iubita, am sa-mi iau si eu candva pe cineva, iesi seara uneori cu baietii la bere, plimba-te si fa-ti vacantele departe, ascunde-te acolo unde e mai multa lume.
Nu iesi singur pe strazi, uita plimbarile in parc in miez de noapte, uita toate acele locuri si acei oameni care i-ai adus in viata mea si pe care i-am adus in viata ta.
Uita acel cer si acea luna plina, uita copacii si bancile, uita corturile si muzica in surdina, totate acestea sunt doar copilarii.

Nimeni n-o sa stie. Nici macar ei, acei putini care ne-au ascuns.
Nu-ti fie frica... trebuie doar sa te ascunzi. Sa devii multimea.
Ai sa uiti intr-o zi ca eu am fost aceea ce radea mereu, ce-ti aducea un zambet si atunci cand nu credeai ca ai sa-l mai gasesti.
Uita ca am plans impreuna, uita ca am ras si ne-am tinut de mana. Nu, nu vreau sa fac versuri. Vreau doar sa uiti si sa fii la fel ca toti ceilalti, asa am sa reusesc si eu sa uit, caci eu n-am sa fiu niciodata parte din multime.
Eu sunt cea care rade cand altii plang si cea care e trista cand cei din jur se simt bine. Eu sunt lumina aia de luni dupa-amiaza si nu, nu mai sunt fara doar si poate a ta.
Eu sunt tot acolo, doar ca labirintul tau e prea complicat si n-ai sa gasesti iesirea spre mine. N-am sa astept aici sa vii, am sa cred in aceleasi lucruri. Tu n-ai sa mai crezi. Ai sa ai o viata frumoasa, normala, atat de normala incat ai sa te intrebi des unde sunt si cum ar fi fost daca...

Lumea ta e numeroasa si-ai sa te pierzi in ea. Si asa e cel mai bine, nu incerca sa mai fii uneori altfel. Nu are sens. Acela esti tu. Acel om la fel ca toti ceilalti, caruia multimea ii prieste. Ai sa ai o cariera de succes, ai sa ai doi copii frumosi si o sotie trista. Ai sa fii ingandurat des, dar nu e nimic, nu trebuie decat sa te concentrezi la serviciu-casa-familie-servici si tot asa.
O sa treaca viata pe langa tine, nu te pot minti ca nu va fi asa.

Ai sa uiti curand cum este sa fii cuprins de fiori.
Ai sa uiti curand cum e sa privesti un cer senin si sa simti cum linistea iti patrunde prin tot corpul si gandurile iti zboara atat de departe incat nici tu nu stii unde mai sunt, pentru ca nu-ti pasa.
Ai sa uiti cum e sa privesti un rasarit pe malul marii, caci n-ai sa te mai trezesti asa devreme, ai sa uiti cum e sa asculti doar vantul, cat de frumoasa e apa unei cascade sau cum e noaptea pe o partie plina de zapada.

Uita lucrurile simple, mai bine uita-te la un film, ia-ti un calculator mai performant, un home cinema poate, un mobil cu touch screen si viseaza doar... on line.

Eu am sa raman simpla cu micile mele bucurii din zambete si imbratisari si oameni dragi. Si n-am sa te mai imbratisez niciodata, nici daca am sa te intalnesc intr-o zi, intamplator... in multime!

1 comentarii:

Dale spunea...

poti sa te ascunzi in multime, ca unii tot te gasesc :)