Demult...
Ciudat, tot ce e legat de tine mi se pare ca s-a intamplat demult. Deci, demult nu e un timp. Nu pentru mine.
Demult, mi-ai spus ca odata pentru totdeauna trebuie sa-ti spun adevarul.
Adevarul nu exista, si iarta-ma pentru asta, dar nu am cum sa-ti raspund.
Adevarul este lucrul pe l-am inventat, ca sa pot supravietui.
Adevarul meu e o poveste crosetata printre acele lucruri care m-au legat de tine. Printre propriile noastre gesturi, povesti si fapte cu insemnatate, reala sau nu.
Adevarul meu e o poveste frumoasa, din care tu n-ai sa intelegi mare lucru. si, oricat mi-as dori, n-am cum sa te fac partas, desi esti personajul principal.
Adevarul nu pot sa ti-l spun. Caci n-ai sa-l intelegi. Am trait povestea noastra altfel decat ai trait-o tu, iar acum nu sunt decat povesti diferite.
E simplu, dar adevarul meu m-a ajutat sa traiesc, sa supravietuiesc, sa zambesc atunci cand nimeni n-ar mai fi avut motiv sa o faca.
Demult te-am iubit, desi in adevarul tau nu am facut-o.
In adevarul pe care l-am creat pentru mine te iubeam.
Intr-o zi, demult, am inceput sa traiesc, si pentru ca nu puteam sa o fac altfel, a trebuit sa-mi creez propriul adevar si propria realitate.
Vrei sa zic o data penru totdeauna adevarul... demult... adevarul l-am creat. Am creat personajele.
Intai te-am creat pe tine, apoi tu m-ai ajutat sa ma creez pe mine. Apoi am crosetat povestea... mai mult nu stiu sa-ti explic.
Povestea are multe intamplari, unele pe care le-ai trait si tu, altele pe care le-am trait doar eu sau doar tu si unele pe care le-am trait impreuna.
Poate ca faptele n-au fost la fel, poate ca le-am trait separat, poate ca le-am inteles gresit.
Dar asa cum ti-am zis: e povestea mea, sunt adevarurile mele, si nimeni nu poate sa mi le ia. Nici macar tu, nici macar povestitorul, nici macar ADEVARUL, al tau sau al meu.
Adevarul l-am creat. Si am trait asa.
Later edit: da. unele lucruri le-am trait, altele ni le amintim, altele sunt doar o creatie. Dar pentru mine, toate sunt adevaruri. Caci trebuie sa mai traiesc!
skip to main |
skip to sidebar
Intr-o viata fara sens, circulam pe contrasens
9 ian. 2010
Despre mine
Uneori sunt rea, capricioasa si alintata. Sunt repezita si uracioasa daca imi propun asta. Imi place sa ascund faptul ca de fapt sunt o visatoare, imi place sa par adult puternic cand de fapt am ramas pe undeva pe la 15 ani, as vrea sa scriu, sa visez, sa zbor uneori, imi place sa ma iubeasca lumea si sa am persoane de care sa-mi fie drag... imi plac narcisele albe, primavara, capsunele, mirosul de pepene galben, tot ce e verde si Sandy Bell. Imi place sa rad dar si sa fiu trista in lumea mea...
Ce citesc, ce indragesc
Persoane interesate
Blog Archive
-
►
2014
(15)
- ► septembrie (1)
-
►
2011
(34)
- ► septembrie (1)
-
▼
2010
(99)
- ► septembrie (4)
-
►
2009
(300)
- ► septembrie (29)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu