Am o mare problema. De fapt, o intrebare: de ce ne este frica sa facem bine?
Astazi, in 61, langa mine, s-a asezat o batrana. Nu stiu sa spun cati ani avea, mai tanara decat bunica mea si nici genul acela de batran de care sa-ti fie mila sau sa te rascoleasca. O batrana normala.
La un moment dat, si-a scos portofelul din sacosa de carpa si l-a deschis. Curioasa, m-am uitat peste umar (normal). Intr-unul din buzunare avea 10 lei. S-a uitat cu atentie in spatele hartiei de 10 lei, s-a uitat si in celelalte buzunare. Era gol portofelul. Intr-unul din buzunare mai erau cateva monezi de 10 bani. Le-a luat si pe acestea in mana, le-a numarat, apoi a inchis portofelul si l-a pus in sacosa.
M-am gandit in primul moment la bunica mea, care nici ea nu tine multi bani in portofel, ca nu are. Si cand are, ii strange pentru noi.
Mi-am dorit mult sa ii dau bani. Am umblat chiar in portofel si mi-am scos de acolo 50 de lei pe care imi doream din tot sufletul sa ii dau batranei. Mi-am facut in minte scenarii, cu ce pretext sa ii intind, la un moment dat m-am gandit chiar la o strategie sa ii strecor in geanta fara sa ma vada.
N-am avut curaj.
Mi-am zis ca daca am noroc se ridica cand ma ridic si eu si ii dau fara se se uite cei din fata mea ciudat. Culmea! A coborat la aceeasi statie cu mine.
Mi s-a rupt sufletul, dar pur si simplu mi-a fost rusine.Nu am stiut cum sa fac sa nu ma inteleaga gresit. Mi-am dorit din tot sufletul sa ii dau banii aia, uite ca nu am putut intinde mana. Puteams a joc teatru ca sunt muta, ca sa nu trebuiasca sa zic nimic (m-am gandit si la asta, mi-a fost frica de penibil. Sau la norocul meu, mi-ar fi sunat telefonul).
Am privit-o pe batrana plecand si atat...
Si acum ce ma roade: de ce?
De ce mi-a fost rusine sa fac un bine?
De ce frica asta de penibil si de ce as fi fost penibila sa fac asta?
Inca sunt suparata pe mine
Facebook Page
Ce citesc, ce indragesc
4 comentarii:
cred ca ai face un mare bine daca ai merge tu la dorohoi la bunica ta cu acei 50 de ron ca cine stie... acea batranica poate chiar avea nepotei ca tine sau ca mine si strangea bani pentru ziua lor sau alta ocazie si de aceea nu tinea prea multi bani in portofel. Somn usor si... drum bun!
Nu am trecut prin starea pe care ai descris-o in acest post, dar iti raspund pe larg pe blogul meu.Pupici si imbratisari! :)
tu cum te-ai simti cand un om necunoscut pe strada se uita peste umar in intimitatea portofelului si ti-ar intinde bani?
Probabil injositor. Asa sunt multi batrani. Asa am si fo educate...
Am trait si eu de multe ori astfel de senzatii. Intamplarile de acest gen nu trebuie sa le treci prea mult prin filtrul gandirii. Pur si simplu trebuie sa te asculti, sa fii tu insati si sa actionezi. Te vei simti mult mai bine.
Trimiteți un comentariu