Ma cunosteti bine si stiti ca nu scriu de obicei apeluri catre oameni.
Pe Niculae l-am cunoscut la Sapte Seri. El este omul cate m-a invatat sa deschid prima data un Macintosh (nu stiam nici butonul unde e).
In biroul acela din Dacia, unde la el pe calculator/calculatoare se afla ariciul din paie.
Niculae nu se plangea niciodata si nu mi-a zis niciodata nu. M-a invatat tot ce a putut si tot ce i-am cerut vreodata.
Niculae nu s-a plans un moment ca are prea mult de munca. Ii placea la nebunie tot ce facea. Statea la birou uneori de marti dimineata pana joi. Incontinuu. Reviste, locale, corecturi, machete. Si era vesel. mereu. chiar daca uneori era vesel si obosit.
Intr-o zi a plecat de la Sapte Seri. A urmat accidentul.
La cateva zile, Niculae era la spital. Desi nu mai era coleg cu noi. Era la Cris, ne inveselea, ne incuraja.
Dupa ce a iesit Cris din spital ne-am mai vazut de cateva ori. La bere in Anca, la Sapte Seri, in vizita.
Acum Niculae are nevoie de ajutor.
Un diagnostic cumplit: leucemie acuta mieloblastica LAM2.
E in spital si-si pastreaza umorul. S-a autoporeclit "Perfuzel".
Are nevoie de bani si are nevoie de oameni.
Maine mergem sa donam sange. Oricare din voi stiti ca puteti face asta, va rog mult sa o faceti. Nu va costa nimic.
Aici (la el pe blog) sunt toate explicatiile de care aveti nevoie pentru donat sange.
Tot aici e si povestea lui. Se numeste Povestea care imi va salva viata.
Si aici donatii pentru persoane fizice si juridice. Orice ajutor e bun.
Vom face si un spectacol umanitar cat mai repede si am sa revin cu amanunte.
Pana atunci trebuie sa-l tinem in viata. Si pentru asta are nevoie de sange.
TREBUIE.
Pentru ca nu mai vreau sa moara nimeni. Si apropo de asta,d aca mai era nevoie de un apropo. Aseara am aflat ca a murit Andrei. Si nu mai am cuvinte. E prea mult.
skip to main |
skip to sidebar
Intr-o viata fara sens, circulam pe contrasens
Despre mine
Uneori sunt rea, capricioasa si alintata. Sunt repezita si uracioasa daca imi propun asta. Imi place sa ascund faptul ca de fapt sunt o visatoare, imi place sa par adult puternic cand de fapt am ramas pe undeva pe la 15 ani, as vrea sa scriu, sa visez, sa zbor uneori, imi place sa ma iubeasca lumea si sa am persoane de care sa-mi fie drag... imi plac narcisele albe, primavara, capsunele, mirosul de pepene galben, tot ce e verde si Sandy Bell. Imi place sa rad dar si sa fiu trista in lumea mea...
Ce citesc, ce indragesc
Persoane interesate
Blog Archive
-
►
2014
(15)
- ► septembrie (1)
-
►
2011
(34)
- ► septembrie (1)
-
►
2009
(300)
- ► septembrie (29)
1 comentarii:
Sar'na Monika pt sprijin si ganduri, sti ca nu ma pricep la cuvinte, eu doar cu imaginile :)
>:D<
Trecem si peste asta si bem iar bere,
trebuie doar rabdare.
niculae aka perfuzel
Trimiteți un comentariu