Iasi

Mi-a placut la Iasi pentru ca moldovenii sunt oameni simpli si calzi. Pentru ca lor nu le este teama de apropiere, de omenie si de relatiile dintre oameni. Ei cand vorbesc te tin de mana sau te privesc in ochi. Daca le este drag de tine, te imbratiseaza sau te saruta pe obraz si pleaca.

Nu mi-a placut la Iasi pentru ca mi-am dat seama ca mie imi este frica acum sa fiu la fel ca ei. pentru ca, eu, am invatat, prost, ca trebuie sa pastrez distanta.

N-am apucat sa vad Iasiul decat din masina sau de pe geam. Si totusi, eu stiu. Am crescut in Moldova si stiu, mai bine decat altii, ce inseamna caldura si simplitatea.

Am descoperit acolo niste tineri minunati, calzi si destepti. M-am vazut pe mine asa cum eram cand imi placea mai mult de ce vedeam cand ma uitam in oglinda.
Si am realizat ca mi-e dor de imbratisari sincere, mi-e dor sa tin un om de mana si sa ma uit in ochii lui, sa pup pe cineva atunci cand spune sau face ceva ce mie mi se pare minunat.

Fara sa-mi pese de imagine, de etichete, de lucruri care se fac sau care nu se fac.