skip to main |
skip to sidebar
Am reascultat melodia asta dua vreo 6 ani... si mi-am adus aminte de anii de liceu. Care, asa cum povesteam mai de mult, i-am petrcut inafara liceului. Vai ce adolescenta frumoasa am mai avut. Nu-mi place sa recunosc ca trebuie sa-i multumesc cel mai tare unui om... unul anume.
Milow - You Don't Know
F frumoasa piesa. Imi aduce aminte de multe. Din trecut si din prezent. Am vrut doar o sansa. Ai crezut ca stii mai bine decat mine, iti aduci aminte? Nu... abia daca imi mai amintesc eu, tu sigur ai uitat. Ar fi putut fi totul. N-a fost nimic. Poate e mai bine asa. N-ai sa stii niciodata cum ar fi fost daca... nu ai avut niciodata tot ce as fi putut da. Eu stiu cum ar fi fost daca. Probabil de asta m-a durut mai mult.
Dar gata! E o poveste prea veche. Si incheiata.

Azi dimineata, cand am plecat spre munca, m-am intalnit la coltul blocului cu un baiat. Inalt, simpatic, cam de varsta mea.
Nu, nu m-am indragostit la prima vedere, nu cred in asa ceva si oricum daca l-as vedea maine imbracat altfel, nu l-as mai rcunoaste. Ce m-a frapat a fost faptul ca...
avea in spate un rucsac imens, mai inalt cu vreo 10 cm fata de inaltimea lui. Era plin, avea legat de el un izopren. M-am uitat in mod automat la picioare. Bocanci. Evident. Geaca groasa, verde inchis. Si un zambet cat toata fata.
Doamne cat de dor poate sa imi fie de vremurile cand imi aruncam si eu rucsacul in spate, ghetele in picioare si aveam zambetul tamp pe fata, imi venea sa cant pe strada pana in gara, alergam ca nebuna cu 10 kg in spate si nu simteam nimic.
M-am uitat socata dupa baiatul de azi si l-am invidiat din toti porii. Eu ma duceam la munca, aveam castile in urechi si geanta pe umar, gambele ma dor de la statul de ieri pe tocuri. Am alergat, dar dupa autobuz.
Weekendul asta ar fi trebuit si noi sa plecam. Cu rucsac si cort si izopren, sac de dormit si bocanci. Dar... asa cum s-a anuntat, "aparent, toata lumea are altceva de facut. e doar o amanare, o sa mergem candva".
Apoi, im metrou, am ascultat in casti melodia asta. Si pentru un moment am fost acolo. Doar unul, din pacate.
Oh the sun is shining far too bright
For it to still be night
Oh the air feels so cold
So cold and old
How can it be light
Oh let's take a walk outside
See the world through each other's eyes
I wish I was your only one
I think you're beautiful but your hair is a mess
And your shoes are untied, but that's what I love best
And I, I wish I was the one
You lonely, lonely son
And you looked at me that way
I wish for long lingering glances
Fairytale romances every single day
And you look at me and say
I'm your best friend every day
But I wish for something, wish for something more
Oh, I love you like a friend but let's not pretend
How I wish for something, wish for something more
Oh the grass is so green
But I can't see anything, past your eyes
I'm fixated on your smile
Your cherry lips make life worthwhile
I'm thinking these things
What I'm trying to say is
Life gets in my way
Every single day
And I, I wish I was the one
You lonely, lonely son
And you looked at me that way
I wish for long lingering glances
Fairytale romances every single day
And you look at me and say
I'm your best friend every day
But I wish for something, wish for something more
Oh, I love you like a friend but let's not pretend
How I wish for something, wish for something more
Now the sun is fading and the rain is coming down
And I'm looking at your face but your looking at the ground
I see diamonds in your dreams I see pearls around your neck
I see everything that's beautiful, everything that's beautiful
I wish I was the one
You lonely, lonely son
And you looked at me that way
I wish for long lingering glances
Fairytale romances every single day
And you look at me and say
I'm your best friend every day
But I wish for something, wish for something more
Oh, I love you like a friend but let's not pretend
How I wish for something, wish for something more
De cand am descoperit melodia asta, dansez incontinuu cat o ascult. La birou, pe scaun, chiar si in autobuz cand imi aduc aminte de ea.
Intr-o viata fara sens, circulam pe contrasens
Se afișează postările cu eticheta muzici. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta muzici. Afișați toate postările
11 dec. 2008
10 dec. 2008
Conexiuni-Mai ramai putin
Am reascultat melodia asta dua vreo 6 ani... si mi-am adus aminte de anii de liceu. Care, asa cum povesteam mai de mult, i-am petrcut inafara liceului. Vai ce adolescenta frumoasa am mai avut. Nu-mi place sa recunosc ca trebuie sa-i multumesc cel mai tare unui om... unul anume.
29 nov. 2008
Somethimes...
Milow - You Don't Know
F frumoasa piesa. Imi aduce aminte de multe. Din trecut si din prezent. Am vrut doar o sansa. Ai crezut ca stii mai bine decat mine, iti aduci aminte? Nu... abia daca imi mai amintesc eu, tu sigur ai uitat. Ar fi putut fi totul. N-a fost nimic. Poate e mai bine asa. N-ai sa stii niciodata cum ar fi fost daca... nu ai avut niciodata tot ce as fi putut da. Eu stiu cum ar fi fost daca. Probabil de asta m-a durut mai mult.
Dar gata! E o poveste prea veche. Si incheiata.
11 nov. 2008
7 nov. 2008
Oameni pentru care merita sa mori, merita sa traiesti
Deci... sunt anumiti oameni langa care te simti in siguranta.
Cand te tin in brate, sau te iau de mana, cand iti zambesc sau cand te injura sau se uita urat. Nu prea conteaza cand. Important e sentimentul ala.
In ultima saptamana l-am trait vizavi de cateva persoane din viata mea si a fost foarte bine. Si stiu ca saptamana nu s-a incheiat si ca il voi simti cel putin inca fata de macar o persoana.
E atat de bine. Stii ca totul va fi bine indiferent ce se intampla in jur, ca nimeni nu-ti poate face nimic rau atata timp cat persoana de langa tine e aici si nu pleaca. E suficienta o strangere de mana. Sau o imbratisare scurta. Sau o privire. Si lumea e brusc mai buna. Mai sincera. Mai sigura. Totul va fi bine, serios. Trebuie doar sa simti caldura. Sa dai voie sa ti se ofere caldura si sa vrei sa o simti cand ea ti se ofera.
Sunt oameni alaturi de care lumea e mai buna. Si langa care nimic nu e greu, totul va fi bine. Eu cunosc astfel de oameni. Si mi-e asa de drag de ei incat imi vine sa sar in sus de fiecare data cand imi zambesc.
Si in seara asta voi fi in Tulcea. Tulcea mea. Si acolo e cel putin un om (ba nu, mint, mai multi) care ma asteapta si care ma va strange de mana si totul va fi bine.
Si asta ma face sa ma gandesc la alte momente frumoase. Si sa cant: lalalalalalala life is wonderful, alalalalalala life is possible...
Cand te tin in brate, sau te iau de mana, cand iti zambesc sau cand te injura sau se uita urat. Nu prea conteaza cand. Important e sentimentul ala.
In ultima saptamana l-am trait vizavi de cateva persoane din viata mea si a fost foarte bine. Si stiu ca saptamana nu s-a incheiat si ca il voi simti cel putin inca fata de macar o persoana.
E atat de bine. Stii ca totul va fi bine indiferent ce se intampla in jur, ca nimeni nu-ti poate face nimic rau atata timp cat persoana de langa tine e aici si nu pleaca. E suficienta o strangere de mana. Sau o imbratisare scurta. Sau o privire. Si lumea e brusc mai buna. Mai sincera. Mai sigura. Totul va fi bine, serios. Trebuie doar sa simti caldura. Sa dai voie sa ti se ofere caldura si sa vrei sa o simti cand ea ti se ofera.
Sunt oameni alaturi de care lumea e mai buna. Si langa care nimic nu e greu, totul va fi bine. Eu cunosc astfel de oameni. Si mi-e asa de drag de ei incat imi vine sa sar in sus de fiecare data cand imi zambesc.
Si in seara asta voi fi in Tulcea. Tulcea mea. Si acolo e cel putin un om (ba nu, mint, mai multi) care ma asteapta si care ma va strange de mana si totul va fi bine.
Si asta ma face sa ma gandesc la alte momente frumoase. Si sa cant: lalalalalalala life is wonderful, alalalalalala life is possible...
24 oct. 2008
rucsac si cort si izopren, sac de dormit si bocanci

Azi dimineata, cand am plecat spre munca, m-am intalnit la coltul blocului cu un baiat. Inalt, simpatic, cam de varsta mea.
Nu, nu m-am indragostit la prima vedere, nu cred in asa ceva si oricum daca l-as vedea maine imbracat altfel, nu l-as mai rcunoaste. Ce m-a frapat a fost faptul ca...
avea in spate un rucsac imens, mai inalt cu vreo 10 cm fata de inaltimea lui. Era plin, avea legat de el un izopren. M-am uitat in mod automat la picioare. Bocanci. Evident. Geaca groasa, verde inchis. Si un zambet cat toata fata.
Doamne cat de dor poate sa imi fie de vremurile cand imi aruncam si eu rucsacul in spate, ghetele in picioare si aveam zambetul tamp pe fata, imi venea sa cant pe strada pana in gara, alergam ca nebuna cu 10 kg in spate si nu simteam nimic.
M-am uitat socata dupa baiatul de azi si l-am invidiat din toti porii. Eu ma duceam la munca, aveam castile in urechi si geanta pe umar, gambele ma dor de la statul de ieri pe tocuri. Am alergat, dar dupa autobuz.
Weekendul asta ar fi trebuit si noi sa plecam. Cu rucsac si cort si izopren, sac de dormit si bocanci. Dar... asa cum s-a anuntat, "aparent, toata lumea are altceva de facut. e doar o amanare, o sa mergem candva".
Apoi, im metrou, am ascultat in casti melodia asta. Si pentru un moment am fost acolo. Doar unul, din pacate.
22 oct. 2008
Sim
Sim cred ca e singura persoana din viata mea despre care stiu de ce o iubesc. In rest eu iubesc oamenii si nu stiu de ce.
Uite de asta:
Si din multe alte motive!
Uite de asta:
Si din multe alte motive!
6 oct. 2008
Serenity
Si melodia asta...
Mereu imi da o stare... Din cauza cuvintelor cred
As I sit here and slowly close my eyes
I take another deep breath
And feel the wind pass through my body
I'm the one in your soul
Reflecting inner light
Protect the ones who hold you
Cradling your inner child
I need serenity
In a place where I can hide
I need serenity
Nothing changes, days go by
Where do we go when we just don't know
And how do we relight the flame when it's cold
Why do we dream when our thoughts mean nothing
And when will we learn to control
Tragic visions slowly stole my life
Tore away everything
Cheating me out of my time
I'm the one who loves you
No matter wrong or right
And every day I hold you
I hold you with my inner child
Mereu imi da o stare... Din cauza cuvintelor cred
As I sit here and slowly close my eyes
I take another deep breath
And feel the wind pass through my body
I'm the one in your soul
Reflecting inner light
Protect the ones who hold you
Cradling your inner child
I need serenity
In a place where I can hide
I need serenity
Nothing changes, days go by
Where do we go when we just don't know
And how do we relight the flame when it's cold
Why do we dream when our thoughts mean nothing
And when will we learn to control
Tragic visions slowly stole my life
Tore away everything
Cheating me out of my time
I'm the one who loves you
No matter wrong or right
And every day I hold you
I hold you with my inner child
14 sept. 2008
stare de iarna
Imi place la nebunie vremea asta. Un coleg la munca zicea ca miroase a toamna. Eh... mie mi-a mirosit a iarna astazi si aseara. Si chestia asta mi-a dat un sentiment de bine foarte misto...
Am iesit azi la magazin imbracata in pantaloni de pijama (asta imi aduce aminte de alt sentiment misto cand ieseam la Billa in pijamale) si cu un hanorac mare si gros si larg pe care abia asteptam sa il port. Dar trebuia sa se faca frig pentru asta. Am zambit incontinuu mirosind iarna, stiu ca mai e pana o sa vina de-adevaratelea, dar imi place tare. Acu pot sa trag patura peste mine sa simt senzatia aia placuta.
Mai astept muntele si zapada ca sa fie totul perfect, dar mai e putin pana acolo.

Stiu ca se va intoarce caldura, din pacate. Vine anotimpul frumos totusi. Incepe scoala. E ciudat, nu mai astept sa-mi revad colegii de facultate, cum era inainte... Recunosc, nu-mi iubesc colegii de master. Astept s-o revad pe Carmen si pe Anne... si atat. Era mai frumos in facultate, abia asteptam prima saptamana la jeg.
Imi revin totusi in minte senzatiile toamnei, a sentimentelor placute si al linistii.
As vrea sa pot impacheta starea asta de bine si sa o pot folosi de fiecare data cand am cate un sentiment neplacut. Sa ma pot uita pe geam la prima ninsoare si sa il ascult pe Alifantis care imi zice: "te uita cum ninge-n decembre..."
Melodia asta imi aduce aminte mereu de Dan, el o asculta des si ma indemna si pe mine sa fac la fel. Si apropo de asta, toamna asta stiu ca-l va aduce si pe Dan in Bucuresti si o intalnire cu Alex, Iela si Monica... un moment care il asteptam cam de 7 ani asa...
Am iesit azi la magazin imbracata in pantaloni de pijama (asta imi aduce aminte de alt sentiment misto cand ieseam la Billa in pijamale) si cu un hanorac mare si gros si larg pe care abia asteptam sa il port. Dar trebuia sa se faca frig pentru asta. Am zambit incontinuu mirosind iarna, stiu ca mai e pana o sa vina de-adevaratelea, dar imi place tare. Acu pot sa trag patura peste mine sa simt senzatia aia placuta.
Mai astept muntele si zapada ca sa fie totul perfect, dar mai e putin pana acolo.

Stiu ca se va intoarce caldura, din pacate. Vine anotimpul frumos totusi. Incepe scoala. E ciudat, nu mai astept sa-mi revad colegii de facultate, cum era inainte... Recunosc, nu-mi iubesc colegii de master. Astept s-o revad pe Carmen si pe Anne... si atat. Era mai frumos in facultate, abia asteptam prima saptamana la jeg.
Imi revin totusi in minte senzatiile toamnei, a sentimentelor placute si al linistii.
As vrea sa pot impacheta starea asta de bine si sa o pot folosi de fiecare data cand am cate un sentiment neplacut. Sa ma pot uita pe geam la prima ninsoare si sa il ascult pe Alifantis care imi zice: "te uita cum ninge-n decembre..."
Melodia asta imi aduce aminte mereu de Dan, el o asculta des si ma indemna si pe mine sa fac la fel. Si apropo de asta, toamna asta stiu ca-l va aduce si pe Dan in Bucuresti si o intalnire cu Alex, Iela si Monica... un moment care il asteptam cam de 7 ani asa...
1 sept. 2008
Winner Takes It All
Dap, povestea asta nu prea avea cum sa aiba un final fericit si acum am realizat fara sa simt ceva ca lipseste. Pur si simplu, nu poti sa joci mai multe carti de atat. Eu am folosit cam toti asii, din maneca sau nu, iar daca a ramas ceva nejucat oricum nu conteaza.
As putea sa pun acele multe intrebari, dar am sa mi le pun doar mine. Am sa te intreb daca simti la fel cum simteai atunci cand eu iti zambeam, daca inima iti bate la fel ca atunci cand eu eram langa tine, daca tresari la fel cum tresareai cand iti rosteam eu numele. Nu poate suna la fel, adevarat, eu sunt "rrr- ita". Bine, acum glumesc, tu stii. As fi totusi curioasa ce simti cand e ea si nu eu. Ea a castigat si stiam amandoi din start ca va fi asa. Era normal. Stii, chiar zambesc din tot sufletul cand scriu asta, nu am nici un regret, e pur si simplu o usa inchisa. La fel ca celelalte usi care le-am inchis, tind uneori sa ma uit pe gaura cheii si sa imi mai sara inima din piept. Dar doar pentru putin timp, apoi imi trece.
I don’t wanna talk
About the things we’ve gone through
Though it’s hurting me
Now it’s history
I’ve played all my cards
And that’s what you’ve done too
Nothing more to say
No more ace to play
The winner takes it all
The loser standing small
Beside the victory
That’s her destiny
I was in your arms
Thinking I belonged there
I figured it made sense
Building me a fence
Building me a home
Thinking I’d be strong there
But I was a fool
Playing by the rules
The gods may throw a dice
Their minds as cold as ice
And someone way down here
Loses someone dear
The winner takes it all
The loser has to fall
It’s simple and it’s plain
Why should I complain.
But tell me does she kiss
Like I used to kiss you?
Does it feel the same
When she calls your name?
Somewhere deep inside
You must know I miss you
But what can I say
Rules must be obeyed
The judges will decide
The likes of me abide
Spectators of the show
Always staying low
The game is on again
A lover or a friend
A big thing or a small
The winner takes it all
I don’t wanna talk
If it makes you feel sad
And I understand
You’ve come to shake my hand
I apologize
If it makes you feel bad
Seeing me so tense
No self-confidence
But you see
The winner takes it all
The winner takes it all......
As putea sa pun acele multe intrebari, dar am sa mi le pun doar mine. Am sa te intreb daca simti la fel cum simteai atunci cand eu iti zambeam, daca inima iti bate la fel ca atunci cand eu eram langa tine, daca tresari la fel cum tresareai cand iti rosteam eu numele. Nu poate suna la fel, adevarat, eu sunt "rrr- ita". Bine, acum glumesc, tu stii. As fi totusi curioasa ce simti cand e ea si nu eu. Ea a castigat si stiam amandoi din start ca va fi asa. Era normal. Stii, chiar zambesc din tot sufletul cand scriu asta, nu am nici un regret, e pur si simplu o usa inchisa. La fel ca celelalte usi care le-am inchis, tind uneori sa ma uit pe gaura cheii si sa imi mai sara inima din piept. Dar doar pentru putin timp, apoi imi trece.
I don’t wanna talk
About the things we’ve gone through
Though it’s hurting me
Now it’s history
I’ve played all my cards
And that’s what you’ve done too
Nothing more to say
No more ace to play
The winner takes it all
The loser standing small
Beside the victory
That’s her destiny
I was in your arms
Thinking I belonged there
I figured it made sense
Building me a fence
Building me a home
Thinking I’d be strong there
But I was a fool
Playing by the rules
The gods may throw a dice
Their minds as cold as ice
And someone way down here
Loses someone dear
The winner takes it all
The loser has to fall
It’s simple and it’s plain
Why should I complain.
But tell me does she kiss
Like I used to kiss you?
Does it feel the same
When she calls your name?
Somewhere deep inside
You must know I miss you
But what can I say
Rules must be obeyed
The judges will decide
The likes of me abide
Spectators of the show
Always staying low
The game is on again
A lover or a friend
A big thing or a small
The winner takes it all
I don’t wanna talk
If it makes you feel sad
And I understand
You’ve come to shake my hand
I apologize
If it makes you feel bad
Seeing me so tense
No self-confidence
But you see
The winner takes it all
The winner takes it all......
22 aug. 2008
15 aug. 2008
Mi-e dor
De vreo 3 zile la rand, la radio (evident, radio 3net) aud de fiecare data cand il deschid melodia asta. O melodie f frumoasa de altfel, dar care simt ca ma urmareste deja.
Mai jos, versurile:
Cand spun "frumos", eu ma gandesc la tine
Visez ca sunt departe de cei rai
Te simt aproape, te simt in mine
Mi-e dor de ochii tai
Simt adierea gandurilor tale
Si-as vrea sa-ti fiu la poarta zurgalau
Sa ma auzi cand vantul o sa bata
Mi-e dor de parul tau
Caut parfumul care te-nconjoara
Caci mi-a lasat in suflet vraja sa
Iar doru-acesta jalnic ma doboara
Mi-e dor de gura ta
Si dac-as mai putea trai inca o viata
As vrea sa te pazesc de tot ce-i rau
Si n-am sa cer nimic in schimb vreodata
Mi-e dor de chipul tau
Iar dac-o sa-nteleg c-am asteptat degeaba
Si tot degeaba am sperat candva
Usor ma voi retrage in tacere
Mi-e dor de vorba ta
Mai jos, versurile:
Cand spun "frumos", eu ma gandesc la tine
Visez ca sunt departe de cei rai
Te simt aproape, te simt in mine
Mi-e dor de ochii tai
Simt adierea gandurilor tale
Si-as vrea sa-ti fiu la poarta zurgalau
Sa ma auzi cand vantul o sa bata
Mi-e dor de parul tau
Caut parfumul care te-nconjoara
Caci mi-a lasat in suflet vraja sa
Iar doru-acesta jalnic ma doboara
Mi-e dor de gura ta
Si dac-as mai putea trai inca o viata
As vrea sa te pazesc de tot ce-i rau
Si n-am sa cer nimic in schimb vreodata
Mi-e dor de chipul tau
Iar dac-o sa-nteleg c-am asteptat degeaba
Si tot degeaba am sperat candva
Usor ma voi retrage in tacere
Mi-e dor de vorba ta
12 aug. 2008
Super girls don't cry
I'm a supergirl.
Si din acest motiv n-am sa plang de data asta. Am mai facut-o si n-a avut nici un sens. Si daca te exprimi ce rezolvi? Nimic, dar absolut nimic.
Si daca urli si nimeni nu te asculta? Mai bine taci, mai si poluezi fonic inutil.
Daca spui lucrurilor pe nume... si ceilalti nu vor sa le asculte, daca prefera sa se ascunda dupa deget ca acolo e bine si e umbra. Nu faci nimanui bine, nici macar tie.
Nu, nu am sa plang. Nu, nu am sa te mai intreb, nu am sa mai insist. De fapt... nici macar de sanatate nu am sa te mai intreb. Nici tu nu o faci. Nu am sa alerg de fiecare data cand cred ca ai nevoie sa fiu acolo. Am sa alerg doar daca ai sa ma strigi. Si daca am sa stiu ca iti doresti asta cu adevarat. Si cred ca nici atunci nu am sa alerg. Am sa merg incet.
Nu, nu am sa plang. Nu aveti cum sa vedeti asta, poti crede ca am sa ma inchid in camera, am sa sting lumina si am sa bag capul sub patura lasand totusi o lacrima sa-mi umezeasca pleoapa. Nu, nu am sa fac nici asta. Plastica imagine, adevarat. Dar n-am s-o las sa devina realitate. Si stii de ce? pentru ca... nu stiu nici eu de ce, te-am lasat prea repede sa castigi prea mult teren. Si nu ai stiut ce sa faci cu el. te-as intreba daca stii versurile, dar nu le stii, asa ca ti le voi zice eu: "ai pierdut ce-atat de greu ai castigat". Nici nu stii.
Nu, nu am sa plang. Am sa rad, chiar atunci cand am sa te intalnesc, cand am sa-ti studiez de undeva de departe trasaturile ca alta data, cand am sa-ti vad mana si tigara aprinsa. Nici macar trista nu am sa fiu. Pentru ca nu pot. Pentru ca am facut asta de prea multe ori. Ar trebui sa stii si sa fi prevazut ca n-am sa mai pot.
Nu am sa plang. O sa-ti para rau? Nu, poate o sa-ti para bine ca n-am sa plang. Asa nu te vei simti vinovat. Nici nu ai de ce. De asta nu am sa plang. Intai pentru tine nu am sa o fac. Apoi pentru mine.
You can tell by the way
She walks that she’s my girl
You can tell by the way she talks she rules the world
You can see in her eyes that no one is her chi
She’s my girl my supergirl
And then she’d say it’s ok I got lost on the way
But I’m a supergirl and supergirls don’t cry
And she’d say it’s allright I got home late last night
But I’m a supergirl and supergirls just fly
And then she’d say that nothing can go wrong
When you’re in love what can go wrong
And then she’d laugh the night time into the day
Pushing her fears further along
And then she’d say it’s ok I got lost on the way
But I’m a supergirl and supergirls don’t cry
And she’d say it’s allright I got home late last night
But I’m a supergirl and supergirls just fly
Then she’d shout down the line tell me she’s got no more time
Cause she’s a supergirl and supergirls don’t cry
Then she’d scream in my face tell me to leave leave this place
Cause she’s a supergirl and supergirls just fly
She’s a supergirl a supergirl
She’s sowing seeds she’s burning trees
She’s a supergirl a supergirl
A supergirl my supergirl
Si din acest motiv n-am sa plang de data asta. Am mai facut-o si n-a avut nici un sens. Si daca te exprimi ce rezolvi? Nimic, dar absolut nimic.
Si daca urli si nimeni nu te asculta? Mai bine taci, mai si poluezi fonic inutil.
Daca spui lucrurilor pe nume... si ceilalti nu vor sa le asculte, daca prefera sa se ascunda dupa deget ca acolo e bine si e umbra. Nu faci nimanui bine, nici macar tie.
Nu, nu am sa plang. Nu, nu am sa te mai intreb, nu am sa mai insist. De fapt... nici macar de sanatate nu am sa te mai intreb. Nici tu nu o faci. Nu am sa alerg de fiecare data cand cred ca ai nevoie sa fiu acolo. Am sa alerg doar daca ai sa ma strigi. Si daca am sa stiu ca iti doresti asta cu adevarat. Si cred ca nici atunci nu am sa alerg. Am sa merg incet.
Nu, nu am sa plang. Nu aveti cum sa vedeti asta, poti crede ca am sa ma inchid in camera, am sa sting lumina si am sa bag capul sub patura lasand totusi o lacrima sa-mi umezeasca pleoapa. Nu, nu am sa fac nici asta. Plastica imagine, adevarat. Dar n-am s-o las sa devina realitate. Si stii de ce? pentru ca... nu stiu nici eu de ce, te-am lasat prea repede sa castigi prea mult teren. Si nu ai stiut ce sa faci cu el. te-as intreba daca stii versurile, dar nu le stii, asa ca ti le voi zice eu: "ai pierdut ce-atat de greu ai castigat". Nici nu stii.
Nu, nu am sa plang. Am sa rad, chiar atunci cand am sa te intalnesc, cand am sa-ti studiez de undeva de departe trasaturile ca alta data, cand am sa-ti vad mana si tigara aprinsa. Nici macar trista nu am sa fiu. Pentru ca nu pot. Pentru ca am facut asta de prea multe ori. Ar trebui sa stii si sa fi prevazut ca n-am sa mai pot.
Nu am sa plang. O sa-ti para rau? Nu, poate o sa-ti para bine ca n-am sa plang. Asa nu te vei simti vinovat. Nici nu ai de ce. De asta nu am sa plang. Intai pentru tine nu am sa o fac. Apoi pentru mine.
You can tell by the way
She walks that she’s my girl
You can tell by the way she talks she rules the world
You can see in her eyes that no one is her chi
She’s my girl my supergirl
And then she’d say it’s ok I got lost on the way
But I’m a supergirl and supergirls don’t cry
And she’d say it’s allright I got home late last night
But I’m a supergirl and supergirls just fly
And then she’d say that nothing can go wrong
When you’re in love what can go wrong
And then she’d laugh the night time into the day
Pushing her fears further along
And then she’d say it’s ok I got lost on the way
But I’m a supergirl and supergirls don’t cry
And she’d say it’s allright I got home late last night
But I’m a supergirl and supergirls just fly
Then she’d shout down the line tell me she’s got no more time
Cause she’s a supergirl and supergirls don’t cry
Then she’d scream in my face tell me to leave leave this place
Cause she’s a supergirl and supergirls just fly
She’s a supergirl a supergirl
She’s sowing seeds she’s burning trees
She’s a supergirl a supergirl
A supergirl my supergirl
21 iul. 2008
wish for something more
Oh the sun is shining far too bright
For it to still be night
Oh the air feels so cold
So cold and old
How can it be light
Oh let's take a walk outside
See the world through each other's eyes
I wish I was your only one
I think you're beautiful but your hair is a mess
And your shoes are untied, but that's what I love best
And I, I wish I was the one
You lonely, lonely son
And you looked at me that way
I wish for long lingering glances
Fairytale romances every single day
And you look at me and say
I'm your best friend every day
But I wish for something, wish for something more
Oh, I love you like a friend but let's not pretend
How I wish for something, wish for something more
Oh the grass is so green
But I can't see anything, past your eyes
I'm fixated on your smile
Your cherry lips make life worthwhile
I'm thinking these things
What I'm trying to say is
Life gets in my way
Every single day
And I, I wish I was the one
You lonely, lonely son
And you looked at me that way
I wish for long lingering glances
Fairytale romances every single day
And you look at me and say
I'm your best friend every day
But I wish for something, wish for something more
Oh, I love you like a friend but let's not pretend
How I wish for something, wish for something more
Now the sun is fading and the rain is coming down
And I'm looking at your face but your looking at the ground
I see diamonds in your dreams I see pearls around your neck
I see everything that's beautiful, everything that's beautiful
I wish I was the one
You lonely, lonely son
And you looked at me that way
I wish for long lingering glances
Fairytale romances every single day
And you look at me and say
I'm your best friend every day
But I wish for something, wish for something more
Oh, I love you like a friend but let's not pretend
How I wish for something, wish for something more
4 iul. 2008
Noua mea obsesie muzicala
De cand am descoperit melodia asta, dansez incontinuu cat o ascult. La birou, pe scaun, chiar si in autobuz cand imi aduc aminte de ea.
3 iul. 2008
Ce spun se aude aiurea
Adio, adica ramai...
Ignorati daca puteti imaginile care nu sunt toate reusite. Doar melodia conteaza
"Si totusi exista iubire" - versuri Adrian Paunescu (se si aude), interpretare, Tatiana Stepa.
Ignorati daca puteti imaginile care nu sunt toate reusite. Doar melodia conteaza
"Si totusi exista iubire" - versuri Adrian Paunescu (se si aude), interpretare, Tatiana Stepa.
23 iun. 2008
Lenny Kravitz- I'll Be Waiting
Imi canta melodia asta de vreo saptamana in minte. Aseara eram la Dani in masina si canta la radio si am inebunit din nou. Ciudat cum asociezi melodiile care le asculti in trafic cu zonele in care circuli. De exemplu acum asociez Brancoveanu cu melodia asta. La fel cum Delfinului o asociez cu o melodie cretina care o auzeam la Corina in masina cand plecam la Tulcea. Nu stiu ce melodie e ca nu prea sunt la moda dar era una care gafaia si gemea intr-o fericire pe postul de radio. Si de fiecare data cand treceam pe acolo, o apuca pe aia gemutul. O fi fost ceva in aer.
Cam greu sa gasesti o melodie care nu stii cum se cheama, cine o canta si de astea. Noroc cu urechea muzicala a unora care il recunosc pe Lenny Kravitz din 100. Si uite asa azi la o scurta cautare am gasit-o. Si sunt f f f happy. Cum am mai zis, e o melodie cam de fete, dar e misto.
Cam greu sa gasesti o melodie care nu stii cum se cheama, cine o canta si de astea. Noroc cu urechea muzicala a unora care il recunosc pe Lenny Kravitz din 100. Si uite asa azi la o scurta cautare am gasit-o. Si sunt f f f happy. Cum am mai zis, e o melodie cam de fete, dar e misto.
19 iun. 2008
La multi ani, contrasens!
Ma tot gandesc de cateva zile la postul acesta. Pentru ca e postul cu numarul 100 din blogul meu, deci la multi ani! Si pentru ca, uitandu-ma in urma, am vazut ca postul cu numarul 50 este articolul despre Crispus.
Eu zilele acestea ma simt exact ca in clipul de mai jos, care este de altfel din unul din filmele mele preferate, Before Sunrise.
.
Ce pot sa zic despre melodia asta si despre imagini este ca "mai bine sa-ti para rau de ceva ce ai facut decat de ceva ce nu ai facut si sa te intrebi apoi cum ar fi fost daca..."
Continui cu un articol pe care l-am scris saptamana aceasta pentru Sapte Seri Sibiu (ca sa egalez cumva postul cu numarul 50). Chiar daca este mai formal, ca pentru revista, exprima putin din sentimentele pentru acel oras si pentru acei oameni.
Au trecut zilele TIFF-ului la Sibiu... Am avut parte de cele mai bune filme din competitie, am avut parte de publicul sibian iubitor de cinematograf de calitate asa cum ni-l reaminteam...
Am venit de la Cluj pentru a vedea atmosfera de aici. De ce este Sibiul capitala culturala a Ardealului si nu Clujul? Pentru ca, indiferent de anvergura evenimentului, la Sibiu exista o atmosfera. Pentru ca, indiferent de cate masini de fite cu TIFF inscriptionate au fost acolo, la Sibiu am fost noi, oamenii. Deja vorbesc de parca as fi parte a acestui oras. Tocmai pentru ca este vorba de Sibiu.
Adevarat, TIFF-ul nu a avut parte in Sibiu de promovarea de la Cluj, nici de un numar mare de locatii, nici un numar remarcabil de sali de cinema. Dar la Sibiu am vazut pentru prima data oameni care, chiar daca ploua in Piata Mica, ei isi deschideau umbrelele pentru a urmari in continuare povestea lui Ian Curtis, enigmaticul solist al trupei Joy Division, care s-a sinucis la 23 de ani. Pentru ca nici vremea rea, nici scaunele ude nu ii oprea pe iubitorii de film sa stea acolo. Nici macar meciul de fotbal in care Romania remiza cu Italia. Nefericita situatie pentru filmul lui Andrzej Wajda (genial, dealtfel) de a fi programat in aceeasi seara cu meciul.
Mi-a placut TIFF-ul la Sibiu. Pentru ca imi place orice eveniment cultural in Sibiu, unde publicul stie mai mult ca oriunde sa aprecieze.
M-au impresionat sibienii (daca mai era cazul). Si faptul ca in Romania exista un oras in care se poate face cultura si unde acest lucru este apreciat de locuitori. Asa ca haideti sa fim mandri! Voi ca sunteti sibieni, eu ca am avut ocazia sa va cunosc si sa va indragesc!
Eu zilele acestea ma simt exact ca in clipul de mai jos, care este de altfel din unul din filmele mele preferate, Before Sunrise.
.
Ce pot sa zic despre melodia asta si despre imagini este ca "mai bine sa-ti para rau de ceva ce ai facut decat de ceva ce nu ai facut si sa te intrebi apoi cum ar fi fost daca..."
Continui cu un articol pe care l-am scris saptamana aceasta pentru Sapte Seri Sibiu (ca sa egalez cumva postul cu numarul 50). Chiar daca este mai formal, ca pentru revista, exprima putin din sentimentele pentru acel oras si pentru acei oameni.
Au trecut zilele TIFF-ului la Sibiu... Am avut parte de cele mai bune filme din competitie, am avut parte de publicul sibian iubitor de cinematograf de calitate asa cum ni-l reaminteam...
Am venit de la Cluj pentru a vedea atmosfera de aici. De ce este Sibiul capitala culturala a Ardealului si nu Clujul? Pentru ca, indiferent de anvergura evenimentului, la Sibiu exista o atmosfera. Pentru ca, indiferent de cate masini de fite cu TIFF inscriptionate au fost acolo, la Sibiu am fost noi, oamenii. Deja vorbesc de parca as fi parte a acestui oras. Tocmai pentru ca este vorba de Sibiu.
Adevarat, TIFF-ul nu a avut parte in Sibiu de promovarea de la Cluj, nici de un numar mare de locatii, nici un numar remarcabil de sali de cinema. Dar la Sibiu am vazut pentru prima data oameni care, chiar daca ploua in Piata Mica, ei isi deschideau umbrelele pentru a urmari in continuare povestea lui Ian Curtis, enigmaticul solist al trupei Joy Division, care s-a sinucis la 23 de ani. Pentru ca nici vremea rea, nici scaunele ude nu ii oprea pe iubitorii de film sa stea acolo. Nici macar meciul de fotbal in care Romania remiza cu Italia. Nefericita situatie pentru filmul lui Andrzej Wajda (genial, dealtfel) de a fi programat in aceeasi seara cu meciul.
Mi-a placut TIFF-ul la Sibiu. Pentru ca imi place orice eveniment cultural in Sibiu, unde publicul stie mai mult ca oriunde sa aprecieze.
M-au impresionat sibienii (daca mai era cazul). Si faptul ca in Romania exista un oras in care se poate face cultura si unde acest lucru este apreciat de locuitori. Asa ca haideti sa fim mandri! Voi ca sunteti sibieni, eu ca am avut ocazia sa va cunosc si sa va indragesc!
Despre mine
Uneori sunt rea, capricioasa si alintata. Sunt repezita si uracioasa daca imi propun asta. Imi place sa ascund faptul ca de fapt sunt o visatoare, imi place sa par adult puternic cand de fapt am ramas pe undeva pe la 15 ani, as vrea sa scriu, sa visez, sa zbor uneori, imi place sa ma iubeasca lumea si sa am persoane de care sa-mi fie drag... imi plac narcisele albe, primavara, capsunele, mirosul de pepene galben, tot ce e verde si Sandy Bell. Imi place sa rad dar si sa fiu trista in lumea mea...
Ce citesc, ce indragesc
Persoane interesate
Blog Archive
-
►
2014
(15)
- ► septembrie (1)
-
►
2011
(34)
- ► septembrie (1)
-
►
2010
(99)
- ► septembrie (4)
-
►
2009
(300)
- ► septembrie (29)

