Urasc campaniile electorale

In lista mea de Facebook am o amica ce, de curand, s-a inscris intr-un partid politic. Si pledeaza pentru el. N-am nimic cu ea, crede in ceva, banuiesc. Dar eu nu mai suport. Nu vreau sa-l vad pe "consilierul nostru", "primarul nostru" nici prin nameti prin sate, nici prin aziluri de batrani, mai exact, pe nicaieri. Si cand scrie ea pe Facebook ca "ar trebui sa mergem cu totii la protest" as vrea sa dau like pentru ca sunt de acord, nu pentru ca e un indemn politic.

Dar de ajuns cu facebookul.

Eu nu votez. Mai exact, nu mai votez. Din anul ... nu mai stiu care, cred ca 1 sau 2 de facultate, cand era campania lui basescu cu ardeiul care ne luase mintile tuturor. Si ne bateam prin facultate in idei si nu mai puteam de fericire ca o sa avem un presedinte destept si ce frumoasa va fi viata. Atunci am votat, nu trebuie sa mai mentionez cu cine. Bine, in primul tur am vost unul din cei 2% votanti ai lui Ciuhandru.

Nu votez pentru ca simt ca nu pot sa-mi asum votul, pentru ca nu cred in nici candidat. Nu ma duc la protest pentru ca nu am votat. Si nu inteleg cu ce drept ma duc eu sa cer sa plece unii cand eu nu am avut o opinie cand i-am chemat. Daca vine ala la mine si zice: "M-ai pus la putetere? Nu! Pai si cu ce drept ma dai jos? aaaa.."
Da, stiu, asta se cheama ca nu am spirit civic.
Sau ca am decenta. Daca eu imi permit sa traiesc, ba chiar sa mananc de cateva ori pe saptamana in oras, sa-mi fac cate o vacanta in strainatate, sa dau bani pe tigari si sa merg la filme, concewrte. Stiu, ar trebui sa fie o normalitate asta. Insa eu o traiesc, in mare parte a timpului. Si atunci de ce sa ma duc sa protestez?

In fine... despre altceva vroiam sa scriu. Ce inseamna pentru mine campanie electorala eficienta.

Locuiesc in Sectorul 4 - da, ala uratul, cu Berceni si caini si tarabe. Azi dimineata, printre nameti, pe stradute, aveam si trotuarul si strada curatata. Curatata de se vedea asfaltul, nu gheata. Si nu, nu stau pe nici o strada principala sau circulata.
Lucrez in Sectorul 1. Ala de se lauda toti ca e cel mai tare. Ca sa ajung de pe bulevardul principal la birou am de mers vreo 300 de metri. Ca pana la numarul 55. O strada destul de importanta, lata si cum mai vreti voi. Am facut 20 de minute, m-am certat cu vreo 3 insi si era sa cad de cel putin 4 ori, ultima data in fata unuia din directorii firmei la care lucrez.
Nu trebuie sa va spun ca de cand a dat prima zapada pana acum nu a intrat nici macar 1 SINGURA DATA lama pe aceasta strada.

As vrea sa-l vad pe consilierul meu, primarul meu, ingerul meu, tatal meu, verisor, prieten si tot ce mai zice el ca este mergand pe jos cu mine la munca. Intr-o dimineata, poate sa fie si o dimineata fara ninsoare.