adaugare

Pentru a accentua ceea ce tocmai am scris am sa pun si clipul asta pe care l-am vazut pe blog la mircea (platesc drepturi de autor, deci)



Si poza asta cu clujul in toata splendoarea lui. Mi-a si explicat dan o chestie conform careia aceasta strada are arhitectura cladirilor simetrica, dar ma cam depaseste intelectual sa explic mai departe.

mandra

Mereu cand m-am gandit la prietenii mei sau oamenii dragi din viata mea, am incercat sa ii grupez pe categorii. Si peste categoriile astea, a existat una mai aparte care s-a numit ”alex si dan”. Pentru ca pe Alex am avut norocul sa-l am aproape si fizic, s-a transferat cumva si in categoria bucuresti, sau facultate, sau etc. Dar Dan era mereu acolo, undeva. E misto sa stii ca exista undeva un om cu care ai bea oricand cu placere o bere, cu care poti povesti toate tampeniile fara sa te plictiseasca, sa razi de lumea din jur ce nu intelege tampeniile debitate.
Azi l-am revazut pe Dan si am fost asa de mandra ca imi e prieten... l-am regasit asa cum imi aduceam aminte, poate mai stresat, dar trece el si peste asta. Maine o sa fiu si mai mandra vazandu-l cu casca in cap (stim noi care casca si de ce). Mi-a inseninat ziua si sederea la Cluj de pana acum. Unde mai pui ca pentru prima data, astazi, dupa ce am iesit din cafenea, a iesit si soarele, la propriu. A mai plouat azi putin, si atunci cu soare. Deci e frumos la Cluj. Si l-am reintalnit si pe Raul. Ce pacat ca oamenii astia sunt asa de departe de viata mea din capitala murdara....
Am sperat zilele astea sa scriu si despre filmele vazute, dar pur si simplu nu am nici o pornire in acest sens. Pot doar sa zic ca am vazut scula lu dragos bucur in boogie. Si m-a si amuzat filmul.
Ma pregatesc acum sa plec in oras. Revin

nu am abandonat

sunt o mama iresponsabila care si-a abandonat blogul de ceva timp. iertare. Nu, continui sa scriu, ma iertati dragii mei. Pur si simplu n-am avut timp. Nu am putut. Sunt multe de povestit si daca as fi facut-o la momentul potrivit ar fi fost minunat. Am avut niste momente foarte misto la un moment dat saptamana trecuta, cu discutii lungi si interminabile cu oameni de suflet, asa cum aveam de mult. M-au incercat stari si sentimente. Despre care acum nici nu stiu ce sa zic, a trecut momentul. Apoi a fost nunta lui Lusu... Despre Lusu sper sa am chef si inspiratie sa scriu un post in seara asta, ca merita si nu se insoara omul in fiecare zi...
Acum am ajuns la Cluj. Am regasit orasul mai aglomerat decat mi-l aminteam, dar la fel de drag. Trebuie sa ma vad cu oameni dragi si abia astept. Din pacate e destul de obositor sa tot alerg de la un cinematograf la altul. Sa vad tot felul de oameni in a caror lume este foarte greu de patruns... De admirat e usor, chiar daca iti propui sa nu faci asta, tot ii admiri.
Acum fug ca trebuie sa vina Tibi sa ma vada. Din capitolul oameni dragi ce trebuie revazuti.