Nimeni nu mi-a compus niciodata o poezie... pana astazi :D
Sa nu laşi zilele cu nori
Să îţi ascundă
Nici măcar
O fărâmă
Din zâmbet
Să nu laşi timpul
Să te păcălească
Şi să îţi fure
din tine
să nu laşi chipul altora
să îţi îngroape
visele
Să nu mă uiţi când plec
Nici măcar
Pentru o secundă.
Să nu uiţi
Că tu eşti
Monica
Multumiri, KuKu!
7 mar. 2009
6 mar. 2009
Hehe...Crispus rules
Da, trebuia sa pun filmuletul asta aici, nu?
Plecaciuni in fatza lui Sim a mea (care, app, si-a scris ultimul post referitor la mine) pentru montaj, iar de voi... ce sa mai zic?
Sunteti minunati si nu doar cu focu. Va iubesc tare mult.
Cateodata visez / uneori aberez
Cateodata visez,
Uneori aberez.
Nu-mi vine sa cred ca au trecut atatia ani. Atata timp pe care mi-e frica sa-l numar, sa-l calculez, sa-l inmultesc si sa-l adun.
In tot acest timp nu stiu daca a trecut o zi din viata mea fara sa ma gandesc la tine. Da, stiu, nu ar trebui sa-ti zic asta. Si da, stiu ca uneori mai intri aici si te intrebi daca ceva din ce scriu se refera la tine sau nu.
Mi-am imaginat in o mie de feluri o eventuala reintalnire, in care tu sa imi vorbesti, sa nu imi mai ocolesti privirea si prezenta. Daca ma ocolesti asta nu inseamna ca eu nu exist. Stiu, acum ma urasti. Poate ai dreptate, dar nu iti voi explica niciodata de ce.
Nu inteleg de ce in atata timp si atatea iubiri ce au alergat prin viata mea (mai mult sau mai putin intense) nu am reusit sa te scot pe tine din minte. Sunt atat de multe lucruri care imi aduc aminte de tine, de la o melodie la un loc la un gest sau cuvant. Poate pentru ca am impartit prea multe, cine stie?
Rascolind in ce am trait si ce am simtit pentru oamenii care au trecut prin viata mea si pe care i-am iubit sau pe care ii iubesc, sau in care cred... tu esti singurul la care ma gandesc macar cateva secunde in fiecare zi. Alung repede gandul, stiu ca nu isi are locul si ca nu trebuie sa fac asta. Dar el se intoarce mereu.
Pot sa iti descriu fiecare trasatura a fetei desi nu ti-am studiat chipul de ani... Stiu culoarea ochilor, privirea suparata, cea vesela si cea jucausa, cea rea si cea cu subinteles. Stiu curbura nasului, forma sprancenelor, latimea fruntii, forma buzelor si incordarea muschilor fetei. Daca as fi avut talent la desen asa cum mi-am dorit sunt absolut sigura ca as fi putut sa-ti fac un portret perfect doar din memorie.
Cine a zis ca timpul rezolva totul? Si ca o data cu timpul uiti?
Iti stiu mainile, cu degetele lungi si osoase. Stiu cu cat e mai mare palma ta decat a mea, cat de lungi iti sunt degetele pe langa ale mele, cum le incordezi in stransoare.
Stiu toate aceste lucruri si nu imi vine sa cred ca nu le-am uitat si nici macar nu am constientizat pana abia zilele trecute ca mai stiu toate aceste lucruri.
Mi-e frica sa adun sutele (sau am trecut de mie?) de zile de cand nu mai esti in viata mea, sa le impart la doi sa vad ce mi-a ramas mie. Apoi sa le inmultesc cu clipele cand am avut nevoie de tine, sa le impart la momentele in care te-am urat, sa scad zilele in care am crezut in altcineva si din nou sa le inmultesc cu orele in care mi-a fost dor de tine.
Uneori aberez.
Nu-mi vine sa cred ca au trecut atatia ani. Atata timp pe care mi-e frica sa-l numar, sa-l calculez, sa-l inmultesc si sa-l adun.
In tot acest timp nu stiu daca a trecut o zi din viata mea fara sa ma gandesc la tine. Da, stiu, nu ar trebui sa-ti zic asta. Si da, stiu ca uneori mai intri aici si te intrebi daca ceva din ce scriu se refera la tine sau nu.
Mi-am imaginat in o mie de feluri o eventuala reintalnire, in care tu sa imi vorbesti, sa nu imi mai ocolesti privirea si prezenta. Daca ma ocolesti asta nu inseamna ca eu nu exist. Stiu, acum ma urasti. Poate ai dreptate, dar nu iti voi explica niciodata de ce.
Nu inteleg de ce in atata timp si atatea iubiri ce au alergat prin viata mea (mai mult sau mai putin intense) nu am reusit sa te scot pe tine din minte. Sunt atat de multe lucruri care imi aduc aminte de tine, de la o melodie la un loc la un gest sau cuvant. Poate pentru ca am impartit prea multe, cine stie?
Rascolind in ce am trait si ce am simtit pentru oamenii care au trecut prin viata mea si pe care i-am iubit sau pe care ii iubesc, sau in care cred... tu esti singurul la care ma gandesc macar cateva secunde in fiecare zi. Alung repede gandul, stiu ca nu isi are locul si ca nu trebuie sa fac asta. Dar el se intoarce mereu.
Pot sa iti descriu fiecare trasatura a fetei desi nu ti-am studiat chipul de ani... Stiu culoarea ochilor, privirea suparata, cea vesela si cea jucausa, cea rea si cea cu subinteles. Stiu curbura nasului, forma sprancenelor, latimea fruntii, forma buzelor si incordarea muschilor fetei. Daca as fi avut talent la desen asa cum mi-am dorit sunt absolut sigura ca as fi putut sa-ti fac un portret perfect doar din memorie.
Cine a zis ca timpul rezolva totul? Si ca o data cu timpul uiti?
Iti stiu mainile, cu degetele lungi si osoase. Stiu cu cat e mai mare palma ta decat a mea, cat de lungi iti sunt degetele pe langa ale mele, cum le incordezi in stransoare.
Stiu toate aceste lucruri si nu imi vine sa cred ca nu le-am uitat si nici macar nu am constientizat pana abia zilele trecute ca mai stiu toate aceste lucruri.
Mi-e frica sa adun sutele (sau am trecut de mie?) de zile de cand nu mai esti in viata mea, sa le impart la doi sa vad ce mi-a ramas mie. Apoi sa le inmultesc cu clipele cand am avut nevoie de tine, sa le impart la momentele in care te-am urat, sa scad zilele in care am crezut in altcineva si din nou sa le inmultesc cu orele in care mi-a fost dor de tine.
5 mar. 2009
Intr-o zi de joi, vom uita de toate si vom vorbi numai de noi
Am ajuns la birou cu un zambet pe buze. Am clipit vanzatorului dragut de la fructe si m-am uitat urat la o baba care s-a bagat in fata mea fara sa zica nimic. Daca ma ruga, o lasam. Azi sunt optimista si buna.
Mi-am facut ceaiul de fructe cu gust dulce acrisor si am zambit narciselor de pe desktop.
De cand nu mai fumez incerc sa imi creez alte ritualuri pentru venitul la birou.
Mai simt? Da!
Mai zambesc? Cum sa nu, in fiecare zi, indiferent de cat de greu sau nu imi este.
Ma uit pe blogul meu si mi se pare foarte impersonal in ultimul timp. Am cam fugit de mine. Dar ma intorc.
Esti aici? Da sunt, trebuie doar sa rascolesti putin.
Mai crezi in oameni? Acu vreo doua zile ziceam ca nu, dar pe cine mint?
Am primit mail de la superiorul erarhic :)). Se intituleaza joi, stie ca imi place ziua de joi. Am inceput sa rad si m-am inveselit si mai rau.
Imi canta in minte: "Intr-o zi de joi, vom uita de toate si vom vorbi numai de noi". Am cautat pe google lyrics in speranta sa gasesc melodia, dar n-am gasit. Cred ca e Gheorghe Gheorghiu totusi.
Am vorbit cu Puiu si i-am zis miss u, love u, si de astea. Exact asa, si de astea. Am ras iar.
In ultimul timp trec foarte repede dintr-o stare in alta. Acu sunt trista, acum imi vine sa plang, acum dansez prin casa, rad ca nebuna, acum devin isterica, acum zambesc vesel si imbratisez oameni.
Momentan sunt in starea vesela si ma gandesc la o poza cu fluturi. Sa o caut pe google, desi stiu ca nu am sa o gasec prea repede.
Oh, my good! Am devenit google addicted. E... se mai intampla, prea multe ore in fata calculatorului.
Incep sa gasesc chestii amuzante in tot ce se intampla in jurul meu. Rad de Mihai la birou si de socializarea lui la 9 dimineata cu clientii, de fatza lui Baloo de pe birou, de mingea colorata de la Dini care s-a cam descusut si pe care o scap mereu pe jos ca prea sta langa tastaura...
Ce mai faci? Mersi, bine. Cred ca mi-a fost dor de tine.
Ce tare! Acu l-am vazut pe Vasilica. Locuieste la mine pe birou in continuare. A stat tacut mititelu, n-a zis nimic desi a fost mult timp in centrul atentiei. Si subiectul multor ganduri. Tot vesel e.
Seamana cu mine azi Vasilica. Nu stiti cine e Vasilica,nu? E un calut de mare. V-as da un link dar n-am voie. Dar am gasit si va dau un citat: "e un calut de mare care rade tot timpul si da din maini ca bezmeticul. Toata lumea il place pe Vasile, dar asta nu-l apara din a fi abandonat cand nici nu se asteapta."
Astazi sunt Vasile. De fapt... sunt de ceva timp Vasile. dar eu am zis ca mereu se va gasi cineva sa il adopte si nu numai. Tre sa mai cred in asta, nu?
Sunt haotica. ma opresc aici.
Later edit: mai imi canta in minte acum: "si imi bagi sub piele fluturi, si in somn te tin alaturi..."
Mi-am facut ceaiul de fructe cu gust dulce acrisor si am zambit narciselor de pe desktop.
De cand nu mai fumez incerc sa imi creez alte ritualuri pentru venitul la birou.
Mai simt? Da!
Mai zambesc? Cum sa nu, in fiecare zi, indiferent de cat de greu sau nu imi este.
Ma uit pe blogul meu si mi se pare foarte impersonal in ultimul timp. Am cam fugit de mine. Dar ma intorc.
Esti aici? Da sunt, trebuie doar sa rascolesti putin.
Mai crezi in oameni? Acu vreo doua zile ziceam ca nu, dar pe cine mint?
Am primit mail de la superiorul erarhic :)). Se intituleaza joi, stie ca imi place ziua de joi. Am inceput sa rad si m-am inveselit si mai rau.
Imi canta in minte: "Intr-o zi de joi, vom uita de toate si vom vorbi numai de noi". Am cautat pe google lyrics in speranta sa gasesc melodia, dar n-am gasit. Cred ca e Gheorghe Gheorghiu totusi.
Am vorbit cu Puiu si i-am zis miss u, love u, si de astea. Exact asa, si de astea. Am ras iar.
In ultimul timp trec foarte repede dintr-o stare in alta. Acu sunt trista, acum imi vine sa plang, acum dansez prin casa, rad ca nebuna, acum devin isterica, acum zambesc vesel si imbratisez oameni.
Momentan sunt in starea vesela si ma gandesc la o poza cu fluturi. Sa o caut pe google, desi stiu ca nu am sa o gasec prea repede.
Oh, my good! Am devenit google addicted. E... se mai intampla, prea multe ore in fata calculatorului.
Incep sa gasesc chestii amuzante in tot ce se intampla in jurul meu. Rad de Mihai la birou si de socializarea lui la 9 dimineata cu clientii, de fatza lui Baloo de pe birou, de mingea colorata de la Dini care s-a cam descusut si pe care o scap mereu pe jos ca prea sta langa tastaura...
Ce mai faci? Mersi, bine. Cred ca mi-a fost dor de tine.
Ce tare! Acu l-am vazut pe Vasilica. Locuieste la mine pe birou in continuare. A stat tacut mititelu, n-a zis nimic desi a fost mult timp in centrul atentiei. Si subiectul multor ganduri. Tot vesel e.
Seamana cu mine azi Vasilica. Nu stiti cine e Vasilica,nu? E un calut de mare. V-as da un link dar n-am voie. Dar am gasit si va dau un citat: "e un calut de mare care rade tot timpul si da din maini ca bezmeticul. Toata lumea il place pe Vasile, dar asta nu-l apara din a fi abandonat cand nici nu se asteapta."
Astazi sunt Vasile. De fapt... sunt de ceva timp Vasile. dar eu am zis ca mereu se va gasi cineva sa il adopte si nu numai. Tre sa mai cred in asta, nu?
Sunt haotica. ma opresc aici.
Later edit: mai imi canta in minte acum: "si imi bagi sub piele fluturi, si in somn te tin alaturi..."
4 mar. 2009
I'm something yo'll regret losing
All that's best in you
You said you couldn's stand to see my heart broken...
So when you broke it, did you close your eyes?
it's sad when people u know become people u knew
When u can walk right past someone like they were never a big part of your life
How you used to be able to talk for hours and now you can barely even look at them.
Its sad that some times
Moving on with the rest of your life
Starts with "Goodbye"
She finally got tired of being second best
You were a sacrifice i didn't want to have to make,
but you gave me no other choice but to!
the girl who seemed - Broke
the girl who seemed so strong - Crambled
the girl who always laughed off - Cried
the girl who never stop trying - Finally gave up
The only people you need in your life
are the ones that need you in theirs
you're sad because you can't have her
but you don't realize
that there is SOMEBODY else who hides much deeper pain
for not having you...
you told me you would never leave,
i guess you lied and now i'm hurt.
i think the worst part was that i knew this would happen...
My plan is to forgive and forget,
forgive myself for being stupid,
and forget you ever existed.
I wish I was strong like I use to be
Before hurt and pain...
You know who you are and what I mean
You know that you are... a part of my dream.
Never allow someone to be your priority
While allowing yourself to be their option.
I'm something yo'll regret losing.
you're sad because you can't have her
but you don't realize
that there is SOMEBODY else who hides much deeper pain
for not having you...
You can only push a girl away for so long
Until she walks out of your life on her own
So be careful and make sure this is what you want
Because once she turns around
She isn't coming back.
walk right past me, i'm used to it
i'm that kind of girl you can hear from miles away
the kind that if you're sad it's her job to make you happy
the kind of girl who keeps messing up and saying "ups, sorry"
i get so mad at the simplest things,
but i'm also the girl who holds everything.
you ask me what's rong, i'll just lie and smile saying "oh, nothing"
the girl who's afraid to love, because she already lost so much.
when you start to miis me,
remember you let me go!
You said you couldn's stand to see my heart broken...
So when you broke it, did you close your eyes?
it's sad when people u know become people u knew
When u can walk right past someone like they were never a big part of your life
How you used to be able to talk for hours and now you can barely even look at them.Its sad that some times
Moving on with the rest of your life
Starts with "Goodbye"
She finally got tired of being second best
You were a sacrifice i didn't want to have to make,
but you gave me no other choice but to!
the girl who seemed - Broke
the girl who seemed so strong - Crambled
the girl who always laughed off - Cried
the girl who never stop trying - Finally gave up
The only people you need in your life
are the ones that need you in theirs
you're sad because you can't have her
but you don't realize
that there is SOMEBODY else who hides much deeper pain
for not having you...
you told me you would never leave,
i guess you lied and now i'm hurt.
i think the worst part was that i knew this would happen...
My plan is to forgive and forget,
forgive myself for being stupid,
and forget you ever existed.
I wish I was strong like I use to be
Before hurt and pain...
You know who you are and what I mean
You know that you are... a part of my dream.
Never allow someone to be your priority
While allowing yourself to be their option.
I'm something yo'll regret losing.
you're sad because you can't have her
but you don't realize
that there is SOMEBODY else who hides much deeper pain
for not having you...
You can only push a girl away for so long
Until she walks out of your life on her own
So be careful and make sure this is what you want
Because once she turns around
She isn't coming back.
walk right past me, i'm used to it
i'm that kind of girl you can hear from miles away
the kind that if you're sad it's her job to make you happy
the kind of girl who keeps messing up and saying "ups, sorry"
i get so mad at the simplest things,
but i'm also the girl who holds everything.
you ask me what's rong, i'll just lie and smile saying "oh, nothing"
the girl who's afraid to love, because she already lost so much.
when you start to miis me,
remember you let me go!
1 mar. 2009
e primavara, iarasi primavara...
E primavara, iarasi primavara...
Si e frumos, e soare si sunt flori. Nu sunt inca narcise, se lasa asteptate. Dar pe sistemul sa ma astepti cu flori in gara (hehe, si nici macar nu am cerut eu)... am primit in seara asta un buchet foarte frumos... care sa imi aduca aminte ca e primavara si am in mine acel ceva ce merita.
Ma bucur tare de ata de martisor. Si ma mai bucur ca vor inflori copacii, si va fi totul iar verde, si vor canta pasarile.
Cand am plecat am simtit cum o parte din mine ramane acolo. Si poate n-am sa ma intorc atat de curand sa o regasesc. De mult n-am mai simtit durerea asta atat de accentuata. O semidepresie, tristete... dar a trecut. Multumesc Carmencita, mi-ai transformat o seara trista intr-una nemaipomenit de frumoasa.
Stiu ce vreau si stiu in ce ordine. Acum trebuie sa gasesc si caile de rezolvare cat mai rapida a problemelor.
E o perioada grea, dar macar incep sa cred in existenta unei lumini la capatul tunelului.
E doar vina primaverii... sau datorita ei. Si a florilor frumoase de pe noptiera mea. Ce se compara cu mirsoul de frezii?
Clar, cel de narcise... :)) Astept...
Facebook Page
Ce citesc, ce indragesc
